Ultimatum dat Guvernului, la început de an şcolar: din 2 octombrie profesorii încep protestele

Colegiul Naţional al Liderilor Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, întrunit în şedinţă în data de 4.09.2017, a decis să înceapă protestele din 2 octombrie, în cazul în care Guvernul nu acceptă încheierea Continuare »

Circa 700 de cadre didactice sunt aşteptate la „Spartachiada profesorilor”

Alianţa Sindicatelor din Învăţământ Suceava (ASIS) pregăteşte, pentru al cincilea an consecutiv, competiţia sportivă „Spartachiada profesorilor”, eveniment dedicat angajaţilor din învăţământul preuniversitar. Evenimentul se desfăşoară în perioada 7-9 septembrie, iar organizatorii preconizează Continuare »

În educaţie nu faci performanţă cu profesori care nu sunt plătiţi corect! Există în continuare riscul declanşării unor proteste

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ a participat astăzi, 28.08.2017, alături de celelalte federaţii din educaţie, la o întâlnire organizată de CNMR (Coaliția Națională pentru M0dernizarea României) cu Premierul Mihai Tudose. La discuţii Continuare »

FSLI: Legea manualului școlar este obligatorie

Parlamentul trebuie să trateze cu seriozitate dezbaterea și adoptarea acestui act normativ Liderul Federației sindicale, Simion Hăncescu, susține că din cauza intereselor financiare ale editurilor, acestea au transformat elevii în „simple victime Continuare »

 

FSLI așteaptă o poziție clară a Guvernului asupra problemelor din educație

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, în numele celor 170.000 de membri, ale căror interese le apără, aduce în atenţie câteva probleme, aşteptând o poziţie clară a Guvernului României referitoare la acestea:

  1. Conform prevederilor legale, în anul 2017, o parte a salariaţilor din învăţământ ar trebui să primească sumele restante la drepturi salariale, stabilite prin sentinţe judecătoreşti, sume care nu se regăsesc în legea bugetului de stat pentru anul 2017. Va soluţiona Guvernul României această problemă până la finalul acestui an? De asemenea, tot ca urmare a sentinţelor judecătoreşti, personalul didactic trebuie să primească sume care reprezintă dobânzi legale. Până în acest moment, Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Educaţiei Naţionale nu au stabilit care este sursa de finanţare a acestor cheltuieli şi cine trebuie să facă aceste plăţi. In aceste condiţii, solicităm Guvernului României să clarifice în perioada imediat următoare această problemă la care salariaţii din învăţământ aşteaptă un răspuns de mai bine de trei ani.
  2. Începând cu data de 1 ianuarie 2018, urmează să se aplice prevederile Legii nr 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Conform datelor Ministerului Finanţelor Publice, începând cu aceeaşi dată, se va schimba modul în care vor fi achitate dările către stat ale angajatului. Dacă, de exemplu, un profesor debutant are acum un salariu net de aproximativ 1.440 de lei, începând cu data de 1 ianuarie 2018, când salariul brut va creşte cu 25%, venitul net al aceluiaşi debutant va fi de 1.495 de lei, adică va creşte, în mod real, cu 3,8 %. Un profesor, cu peste 40 de ani de muncă, are acum un venit net de 2.770 lei. La data de 1 ianuarie 2018, salariul net va fi de 2.887 lei, ceea ce înseamnă o creştere a acestuia cu 117 lei, respectiv, o creştere reală de 4,2%. Începând cu data de 1 martie 2018, când ar urma să se aplice următoarea majorare de 20%, salariul net al unui profesor debutant va ajunge la 1.795 lei, cu 24% mai mare decât cel actual, iar al unui profesor, cu o vechime de peste 40 de ani, la 3.465 lei net, ceea ce înseamnă o creştere de 25% faţă de cele actuale, chiar dacă veniturile brute cresc în martie 2018 cu 50% faţă de cele din luna decembrie 2017. Federaţia Sindicatelor Libere din învăţământ consideră că este inechitabil ca un profesor să plătească aproximativ 45 la sută din salariu contribuţii către stat, iar alte categorii să fíe scutite de impozit! De ce se creează aceste discriminări?
  3. Conform Programului de Guvernare PSD – ALDE, o lege importantă care ar urma să fie modificată este Legea pensiilor. In acest moment în sistemul public de pensii există inechităţi revoltătoare. în timp ce în sistemul de educaţie, domeniu clamat a fi “prioritar” de către clasa politică românească, pensia medie este de sub 1.000 de lei, există domenii care au fost tratate ca fiind prioritare cu adevărat şi unde pensia medie este de peste 3.000 de lei. In unele cazuri aceste pensii “speciale” au ajuns să fie mai mari decât venitul brut încasat de angajat. Constatăm că există persoane care au lucrat la stat, au ieşit la pensie la 43 de ani, cu o pensie de 10.000 de lei, în timp ce pe un profesor, după 43 de ani de muncă, statul român îl “recompensează” cu o pensie de 1.500 de lei, întrucât principiul de calcul este diferit faţă de cel aplicat în cazul altor bugetari. Guvernul Tudose trebuie să facă dreptate în acest domeniu! Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ solicită ca unicul criteriu pentru calculul pensiei, să fie cel al contributivităţi! Dacă nu, atunci cerem pensii speciale şi pentru profesori.
  4. Una dintre cele mai grave probleme ale învăţământului românesc, în afara celei privind subfinanţarea, este cea a programelor şcolare. în acest moment, între cerinţele de pe piaţa muncii în ceea ce priveşte competenţele necesare forţei de muncă şi programele şcolare care stau la baza pregătirii forţei de muncă, este o ruptură. Altfel spus, în şcolile din România elevii nu sunt pregătiţi pentru a face faţă provocărilor din plan profesional şi nu sunt pregătiţi nici pentru a-şi gestiona singuri viaţa. Din cauza programelor, sistemul de educaţie este axat pe partea teoretică, mai puţin pe cea practică, ceea ce face ca programul elevilor să fie sufocant, încetinind dezvoltarea acestora. în opinia noastră, programele şcolare trebuie să fie regândite din temelii, iar ele trebuie să pună accentul pe partea aplicativă şi nu pe cea informativă, cum se întâmplă în prezent. Când va lua Guvernul României o asemenea decizie, aşteptată cu interes de milioane de elevi, de cadrele didactice, părinţi, dar şi de mediul economic?
  5. Lipsa dotărilor în cele mai multe unităţi de învăţământ accentuează şi mai mult starea precară a sistemului de educaţie. Nu este normal ca în multe dintre şcoli să nu existe laboratoare dotate corespunzător, ca grupurile sanitare să fie aceleaşi de zeci de ani sau banala cretă să fie cumpărată din banii părinţilor.