Doi temerari, la poarta Europei
Fălticeniul, a fost cotat cândva, şi credem că mai este considerat un oraş cu cea mai mare densitate a oamenilor de cultură din ţară. Nu vreau să evocăm aceste personalităţi, pentru că dumneavoastră le ştiţi mai bine decât mine.
E vorba de un coleg de al nostru, prof. Călin Dănilă de la Colegiul Tehnic Mihai Băcescu Fălticeni, care împreună cu un absolvent al liceului, vor să înfăptuiască un vis. Cu toţii visăm, dar rareori visele noastre se împlinesc. Domnul profesor vrea să ajungă pe stâncile Gibraltarului, la poarta de intrare din nemărginirea oceanului spre Marea cea Mare ce desparte două continente. Credem că este un lucru măreţ să stai pe un continent şi să priveşti la continentul de via-a-vis. Dar, pentru a ajunge acolo, trebuie să străbaţi dintr-un capăt în altul Bătrâna Europă.
Ce va fi, cum va fi, cum va ajunge, domnul profesor nu-şi pune aceste întrebări pe care ni le punem noi, oamenii de rând. Dânsul ştie un lucru: faptul că trebuie să ajungă acolo cu orice preţ.
Şi iată, un paradox, atunci când domnul profesor, va privi la strâmtoare, va prelungi orizontul Europei spre alt continent şi poate că atunci se va gândi şi la noi.
Cu toată admiraţia îi urăm celor doi curajoşi, drum bun, să ajungă să-şi împlinească visul şi să se gândească la faptul că trebuie să ducă şi o fărâmă din gândurile noastre, deocamdată neîmplinite. Maşinile, trenurile, avioanele ne fac puţin supraoameni. Noi credem că devii supraom, renunţând la toate aceste mijloace moderne. Cu alte cuvinte, ne bucurăm că am asistat la startul a doi temerari.
Doamne ajută!