Oferta de odihnă și tratament pentru anul 2024

După o perioadă plină de provocări și realizări, ca în fiecare an, vă oferim posibilitatea de a vă planifica concediul de odihnă. Tocmai de aceea, am pregătit o selecție de oferte concepute Continuare »

Școlile din România au nevoie urgentă de o strategie de combatere a violenței de orice gen

Sistemul de educație din România își arată din nou vulnerabilitatea în fața cazurilor de violență și abuz, fie că vorbim despre situația de la Școala “Nicolae Titulescu” din Capitală sau de cazul Continuare »

FSLI condamnă consumul de droguri

Consumul de droguri trebuie stopat, iar cei implicaţi în traficul de substanţe, indiferent cine sunt, trebuie să răspundă în faţa legii! Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ condamnă acţiunea persoanelor care au avut Continuare »

Contractul Colectiv de Muncă a fost înregistrat la MInisterul Muncii

  În data de 5 iulie 2023, la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a fost înregistrat Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Negociere Colectivă Învățământ Preuniversitar. Descarcă CCMUNSNCIP Continuare »

SUNT ÎN GREVĂ! Pentru că îmi pasă de educație!

SUNT ÎN GREVĂ! Pentru că îmi pasă de educație! Pentru că mi-am respectat elevii și pe părinții acestora! Pentru că m-am săturat de CONTINUA REFORMĂ, fără noimă, fără obiective, fără ținte strategice, Continuare »

Cuvântul Sindicatului – Anul VIII, Nr. 1 (13), mai 2023

Alianța Sindicatelor din Învățământ Suceava își reiterează publicația ”Cuvântul Sindicatului” în contextul noilor provocări din domeniul educației. Cuvantul Sindicatului – Anul VIII, Nr. 1 (13), mai 2023 Continuare »

A fost emis Ordinul privind acordarea voucherelor de vacanță pentru anii 2023-2026

A fost emis Ordinul privind aprobarea Regulamentului de acordare a voucherelor de vacanță pentru unitățile/instituțiile de învățământ se stat  în Minsterul Educației și în alte instituții publice din subordinea/coordonarea acestuia, pentru anii Continuare »

FSLI depune din nou în Parlament proiectul de lege privind protecția cadrelor didactice

FSLI depune din nou în Parlament proiectul de lege privind protecția cadrelor didactice! Parlamentarii care refuză adoptarea acestei legi devin complicii agresorilor din şcoli! Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ va depune din Continuare »

Școlile din România pot deveni un spațiu periculos!

Elevii și angajații din învățământ au nevoie de protecție! Federația Sindicatelor Libere din Învățământ îşi exprimă îngrijorarea privind cazul petrecut astăzi într-o unitate de învăţământ din Capitală, unde o colegă, cadru didactic, Continuare »

 

Revista presei – 15.07.2013

      

http://adevarul.ro/educatie/scoala/bacalaureat2013-luni-incep-inscrierile-sesiunea-doua-bac-calendarul-sesiunii-toamna-1_51e2a5f8c7b855ff563a01a5/index.html

BACALAUREAT 2013 Luni încep înscrierile pentru sesiunea a doua de Bac. Calendarul sesiunii din toamnă

BACALAUREAT 2013 / Luni încep înscrierile pentru sesiunea a doua a examenului de Bac 2013. În urma primei sesiuni a Bacalaureatului de anul acesta, am promovat 56,4% din candidaţi, înregistrându-se prima creştere a ratei de promovare de la introducerea camerelor de supraveghere, în 2011.

Absolvenţii de liceu care nu au promovat examenul de Bacalaureat în sesiunile anterioare, care au picat la una sau mai multe probe, pot să le susţină din nou, în perioada 19-30 august.

Pentru elevii de clasa a XII-a/a XIII-a, care susţin examene de corigenţă, se va stabili, în graficul corigenţelor, o zi specială de înscriere pentru sesiunea a doua de bacalaureat, potrivit metodologiei de Bac.

Înscrierile au loc toată săptămâna viitoare, între 15-19 iulie 2013.

Calendar sesiune Bac august-septembrie 2013:

  • 15 – 19 iulie – Înscrierea candidaţilor la a doua sesiune de examen
  • 19-20 august – Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A
  • 19-21 august – Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B
  • 20 -21 august – Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională – proba C
  • 22 – 23 august – Evaluarea competenţelor digitale – proba D
  • 26 august – Limba şi literatura română – proba E)a) – proba scrisă
  • 27 august – Limba şi literatura maternă – proba E)b) – probă scrisă
  • 28 august – Proba obligatorie a profilului – proba E)c) – probă scrisă
  • 30 august – Proba la alegere a profilului şi specializării – proba E)d) – probă scrisă
  • 2 septembrie – Afişarea rezultatelor (până la ora 12:00) şi depunerea contestaţiilor (orele 12:00 – 16:00)
  • 3-4 septembrie – Rezolvarea contestaţiilor
  • 5 septembrie – Afişarea rezultatelor finale

Rezultatele de la prima sesiune de Bac 2013

Rata de promovare la nivel naţional a Bacalaureatului a crescut cu un procent, de la 55,4% la 56,4%, după soluţionarea contestaţiilor, conform rezultatelor finale afişate vineri, 12 iulie. Astfel, 63,1% dintre absolvenţii promoţiei 2012 – 2013 au promovat  şi 31,7% dintre absolvenţii promoţiilor anterioare au luat examenul, potrivit datelor oficiale ale Ministerului Educaţiei.

La nivel naţional, 99.056 (56,4%) dintre absolvenţii clasei a XII-a au promovat examenul. Dintre aceştia, au obţinut medii de trecere 63,1% respectiv 87.197 de candidaţi din promoţia 2012 – 2013, şi 31,7%, respectiv 11.859, din promoţiile anterioare.

În sesiunea iunie – iulie a bacalaureatului 2013 s-au înscris 188.842 de candidaţi şi s-au prezentat 175.513. Dintre aceştia, 320 de participanţi au fost eliminaţi pentru fraudă sau tentativă de fraudă.

Prin comparaţie, în 2012, ponderea de promovarea la nivel naţional a fost de 44,4, în timp ce în 2011 a fost de 45,7. Procentele de promovare a bacalaureatului au scăzut în 2011, odată cu introducerea sistemului de supraveghere în şcoli.

Ministerul Educaţiei a publicat pe bacalaureat.edu.ro situaţia mediilor finale de la Bacalaureat 2013, după soluţionarea contestaţiilor. În Capitală, 263 de candidaţi au fost admişi după contestaţii. Rata de promovare la Bac 2013 după contestaţii a crescut cu un procent, la 56,4%, potrivit datelor centralizate de Ministerul Educaţiei.

Ministerul Educaţiei a publicat pe bacalaureat.edu.ro situaţia mediilor finale de la Bacalaureat 2013, după soluţionarea contestaţiilor. În Capitală, 263 de candidaţi au fost admişi după contestaţii. Rata de promovare la Bac 2013 după contestaţii a crescut cu un procent, la 56,4%, potrivit datelor centralizate de Ministerul Educaţiei.

Notele după contestaţii au fost deja afişate la avizierele liceelor şi vor fi publicate pe bacalaureat.edu.ro. Rata de promovare după contestaţii a crescut cu 1%, potrivit Ministerului Educaţiei, mai mare cu aproape 12% faţă de 2012. Mii de elevi au avut motiv de fericire, însă alţii au aflat că trebuie să se prezinte şi în sesiunea din toamnă.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/sondaj-ires-82-romani-cred-doar-elevii-buni-trebuie-treaca-bac-1_51e2a3d1c7b855ff5639f9b4/index.html

Sondaj IRES: 82% din români cred că doar elevii buni trebuie să treacă de Bac

Aproximativ 82% din români consideră că ar fi mai bine ca Bacalaureatul să fie promovat de mai puţini elevi, dar care să fie mai bine pregătiţi, în loc să treacă mai mulţi elevi, dar mai slab pregătiţi, arată un sondaj IRES, realizat în perioada 9-10 iulie 2013. Cercetarea mai arată şi o creştere a numărului celor care cred că au loc fraude la Bac, după cazul de anul acesta de la Liceul ”Dimitrie Bolintineanu” din Capitală.

Sondajul IRES, intitulat „Perceptii privind examenul de Bacalaureat 2013“ a mai relevat şi faptul că 14% din cei aproape 1.300 de repondenţi ar prefera ca rata de promovare la bac să fie totuşi mai mare, chiar dacă e în detrimentul calităţii.

Cercetarea arată că cei mai mulţi dintre părinţii care au participat la studiu cred că profesorii sunt cei care trebuie pedepsiţi în cazul unei fraudări a examenului de Bac, însă 8% ar fi de acord să dea mită pentru a-şi ajuta copiii să promoveze Bac-ul.

Părinţii s-au declarat mulţumiţi însă de faptul că anul acesta subiectele de la Bac, la Română, au fost diferenţiate (48%).

Un sfert dintre români consideră ca profesorii sunt vinovaţi pentru eticheta de fraudă pusă anual examenului de Bac, 13% îi învinovăţesc pe părinţi, 10% sistemul educaţional, 10% pe elevi, 8% – Ministerul Educaţiei, 6% – Guvernul şi 6% – jurnaliştii.

Tot un sfert sunt de părere că nici părinţii care au dat mită pentru a asigura promovarea la examen de către copiii lor şi nici elevii nu ar trebui pedepsiţi, în schimb 86% cred că profesorii care au luat bani ar trebui pedepsiţi.

Aproape un sfert dintre cei chestionaţi cred totuşi că elevii care au promovat Bac-ul pentru că au dat bani vor reuşi în viaţă.

Peste jumătate spun că subiectele din 2013 de la Bacalaureat au fost mai uşoare decât anul trecut, dar peste o treime pun rezultatele mai bune de anul acesta pe seama unei pregătiri mai temeinice a elevilor.

Frauda, mai vizibilă în 2013

Mediatizarea cazului de la Liceul ”Dimitrie Bolintineanu” din Bucureşti şi dimensiunea penală a examenului de aici – care au generat o notoritate de 94% – ar putea explica faptul că 31% dintre persoanele intervievate cred că în 2013 au existat fraude la examen, în timp ce anul trecut percepţia fraudelor atingea o cotă de doar 14%, iar în 2011 de 22%, explică cei de la IRES.

De asemenea, numărul celor care cred că rezultatele obţinute de elevi reflectă nivelul real al cunoştinţelor acumulate este în scădere: 60% dintre respondenţii de anul acesta versus 78%, în 2012.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/cei-nu-asteptati-aeroport-intorc-medalii-olimpicii-fizica-matematica-informatica-1_51e28400c7b855ff56397992/index.html#

Cei care nu sunt aşteptaţi la aeroport, deşi se întorc cu medalii: olimpicii la fizică, matematică şi informatică

Olimpicii români la informatică, fizică şi matematică s-au dus în această perioadă la Olimpiadele Internaţionale ale disciplinelor lor. Tinerii informaticieni au cucerit patru medalii, în timp ce lotul de fizică termină mâine, iar lotul de matematică va pleca pe 18 iulie în Columbia. Înainte de plecarea lor, adevarul.ro a discutat despre aşteptările lor şi dorinţele privind sistemul educaţional românesc.

De multe ori nu sunt aşteptaţi la aeroport atunci când se întorc cu medalii, dar ei sunt consecvenţi, iar în fiecare an olimpicii români la fizică, matematică şi informatică aduc medalii României.

Primii care au terminat Olimpiadele anul acesta sunt cei de la informatică. Olimpicii români se întorc acasă cu două medalii de aur, una de argint şi una de bronz de la Olimpiada Internaţională de Informatică, care a avut loc la Brisbane, Australia, în perioada 6 – 13 iulie 2013. Toţi participanţii din România se întorc în ţară cu medalii.
Multiplu medaliat internaţional, bistriţeanul Rareş Darius Buhai (clasa a X-a la Colegiul Naţional „Liviu Rebreanu”) şi-a adăugat în palmares o nouă medalie de aur, la fel ca la precedenta ediţie.

Laureat cu aur, anul trecut, Vlad Alexandru Gavrilă, elev în clasa a XII-a la Liceul Internaţional de Informatică din Capitală, şi-a îmbunătăţit performanţa, cucerind de această dată medalia de aur, potrivit Ministerul Educaţiei.

Andrei Heidelbacher, elev în clasa a XI-a la Colegiul Naţional „C. D. Loga” din Timişoara, a obţinut o medalie de argint, iar Mihai Popa, elev în clasa a XII-a la Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” din Craiova, a intrat în posesia medaliei de bronz.

Astfel, România ocupă locul 5 pe naţiuni, după China, Rusia, Coreea de Sud şi SUA.

Urmează matematica şi fizica, unde speranţa la medalii există. Aceşti copii, veniţi de la doar câteva licee în ţară, ar putea probabil participa la toate trei, dacă nu s-ar suprapune. Înainte de plecarea în deplasarea din Columbia, Brisbane şi Copenhaga, am avut ocazia de a-i cunoaşte la o întâlnire organizată de unul dintre sponsorii olimpicilor români, Fundaţia eMag, şi de a afla modul lor de gândire, dar şi cum văd coordonatorii lor sistemul educaţional românesc.

Puţine licee care dau olimpici

Olimpicii români vin de la câteva licee, iar comunitatea le recunoaşte meritele. De exemplu, la fizică sunt 1.000 de copii pe generaţie care vin la una dintre fazele Olimpiadei, din 220.000 aproximativ pe generaţie. Cu toate acestea, există probleme cu masa de selecţie, deşi în fiecare an numărul este asemănător. „S-a demitizat ideea de olimpic. Dacă am avea masa de selecţie mai mare, ar fi mai bine”, crede profesorul Adrian Panaete, care a mers cu echipa olimpică de informatică la Brisbane, unde am obţinut două medalii de aur.

La fizică, tot lotul (Cristian Frunză, 17 ani, Tudor Ciobanu, 17 ani, Denis Turcu, 18 ani, Cristian Andronic, 19 ani şi Sebastian Dumitru, 19 ani) este dat de Liceul Internaţional de Informatică, care practică politica marilor universităţi americane sau a echipelor de fotbal: studiază elevii şi îi conving pe cei mai buni să studieze la ei. La matematică, în afară de Omer Cerrahoglu de la Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai” din Baia Mare, ceilalţi vin tot de la ICHB.

La informatică, Rareş Buhai vine de la Colegiul „Liviu Rebreanu” din Bistriţa, Andrei Heidelbacher de la Colegiul Naţional „Constantin Diaconovici Loga” din Timişoara, Mihai Popa vine de la Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” din Craiova, iar Vlad Gavrilă este la ICHB din Capitală.

„Nu se întâmplă să apară un copil din neant în clasa a 12-a. Ei ştiu unii de alţii. Acesta e un club select şi nu se produc surprize extraordinare”, spune Adrian Dafinei, coordonatorul lotului de fizică. Pentru fiecare disciplina, pregătirea olimpicilor se face prin metode diferite. De exemplu, informatica are două site-uri unde să se pregătească şi alte aspecte pozitive, prezentate de Adrian Panaete, profesorul care a fost cu elevii la Olimpiada Internaţională de la Brisbane. „Prezenţa foştilor olimpici în pregătirea lotului este foarte importantă. Noi avem 50% studenţi profesori la lot. De asemenea, apariţia site-urilor de pregătire este foarte importantă, cu evaluare direct online. Avem şi un sprijin de la olimpicii plecaţi în afară, care ne trimit probleme”, mai spune Panaete.

Pregătire acasă, pe internet

Pentru performanţă ridicată, olimpicii români lucrează mult şi zilnic. Vlad Gavrilă spune că este foarte importantă pregătirea online, integrată cu cea de la şcoală. „Profesorii care ne pregătesc, ne dau probleme care se regăsesc şi pe acele site-uri de pregătire şi ne încurajează să scriem soluţiile acasă şi să le testăm”, spune Vlad. De asemenea, olimpicii la fizică participă la un concurs pe internet, care se desfăşoară tot anul, iar cei mai buni 30-40 sunt invitaţi la finala din Indonezia. „Problemele rezolvate pe internet ne ajută la articolele de cercetare pe care le vom scrie în viaţă”, povesteşte Tudor Ciobanu.

Ce face bine statul pentru ei?

Tudor Ciobanu are 17 ani şi a terminat clasa a XI-a în Bucureşti, la Liceul Internaţional de Informatică. Anul trecut a cucerit medalia de argint la Olimpiada Internaţională de Fizică. Întrebat ce este bun la sistemul educaţional românesc, el spune că flexibilitatea este cea mai importantă. „Mi-a dat flexibilitate. Am ajuns la liceul ICHB, iar lucrul acesta face parte din sistem. Am putut să-mi aleg profesorii şi să-mi aleg şcoala, am putut să mă orientez. Nu cred că numai cei 1.000 de copii de la fizică sunt importanţi. Mulţi ar fi putut participa, dacă ar fi mai multe locuri de organizare a olimpiadei”, crede Tudor.

Rareş Buhai a câştigat medalia de aur la Olimpiada Internaţională de Informatică. La 17 ani, el studiază la Colegiul Naţional „Liviu Rebreanu” din Bistriţa şi a fost numit „copilul de aur al informaticii româneşti”. El apreciază sistemul educaţional românesc pentru că educaţia esta la nivel înalt, iar statul recompensează bine elevii pentru rezultate. Dar sunt şi lucruri negative, pe care Rareş le-a evidenţiat înainte de plecarea la Olimpiada Internaţională. „Am fost de multe ori încurcat în pregătirea mea de faptul că unii profesori ţineau morţiş să învăţ la fel de mult la materiile lor. Este greu ca olimpic să faci faţă şi să fii la un nivel înalt la toate materiile”, crede Rareş.

Pentru Vlad Gavrilă, recompensele de la olimpiade sunt foarte bune, asigurându-i bani pentru plecarea la Cambridge, dar el este mâhnit de faptul că la nivelurile de jos, premiile sunt limitate sau aproape inexistente. „Nu există premii la judeţeană, nici măcar o diplomă. Diplomele vin abia după un an. Dacă cineva s-a oprit la judeţeană, se descurajează pentru că nu i-a fost recunoscut acest merit”, crede Vlad.

Care este formula de succes pentru reuşita la Olimpiade?

An de an, elitele ajung la Olimpiadele internaţionale şi iau rezultate excepţionale. Nu a fost an în care să se întoarcă fără medalii, aşa că România este bine reprezentată. Profesorii coordonatori ai elevilor au încercat să vorbească despre formula potrivită pentru a reuşi să ajungi la o asemenea performanţă.

Radu Gologan, unul dintre coordonatorii lotului de matematică, spune că ceva s-a schimbat, dar nu este foarte clar ce. Dacă profesorii au rămas la fel, cine este de vină pentru modificarea în rău a sistemului de învăţământ? El consideră că există câteva elemente importante pentru reuşita şcolară. „Familia este foarte importantă. Nu trebuie să fie una de intelectuali, ci una sănătoasă, care să descopere talentele copiilor şi să facă efortul de a-i ajuta. Am exemplul Mădălinei Persu, acum a terminat doctoratul la Harvard, care este dintr-o familie modestă din Drăgăşani, dar sunt oameni foarte curaţi sufleteşte şi intelectual“, povesteşte Gologan.

De asemenea, pentru Gologan este foarte important momentul de start al învăţământului. „Învăţătorul este esenţial, iar noi am pierdut lucrul acesta. Învăţătorul vede dacă copilul raţionează, că are talent, iar datoria lui e să nu-l strice. Generaţiile noi de învăţători, la presiunea şcolii şi familiei, formalizează din primul moment. Copilul nu gândeşte aritmetica, ei sunt puşi să rezolve ecuaţii“, crede Gologan. În plus, trecerea de la şcoala primară la generală este esenţială: „dacă un copil e bun în gândire, el s-a speriat ceva în clasa a 5-a de nu mai performează“, crede profesorul coordonator.

În plus, învăţământul mediu se îmbină cu cel olimpic, iar clasele mixte şi nu diferenţiate sunt susţinute de stat. Radu Gologan crede că la nivelul ministerului „această distincţie între excelenţă şi restul nu se vrea a fi făcută”. „Elitismul nu e democratic şi nu trebuie să accepţi că există oameni cu nevoi speciale“, spune şi Adrian Dafinei.

Diferenţa aceasta între copiii olimpici este evidenţiată de Dafinei şi prin nevoile lor, pe care a încercat să le rezolve în decursul anilor. „Eu mă chinui să obţin pentru copiii ăştia aceeaşi vedere din partea ministerului ca pentru copiii cu handicap. Si ei au necesităţi speciale: cărţi în plus, relaxare, laboratoare. Statul român înţelege să se poarte bine cu copiii cu dizabilităţi şi nu se îngrijeşte de aceşti copii, ceea ce mie mi se pare incorect. Ei se vor descurca în viaţă, asta e clar“, spune Dafinei.

Formula de succes şi din partea statului

Adrian Dafinei, profesor coordonator al lotului de fizică, l-a completat pe omologul său de la matematică, spunând că formula este una corectă, dar diferenţele dintre elite şi elevii medii sunt din ce în ce mai mari. „Sunt 100 de copii din ăştia la fiecare disciplină din 220.000 cât sunt în fiecare generaţie. Din păcate, ei acum apar foarte vizibil faţă de restul generaţiei. În momentul de faţă un copil deştept într-o clasă obişnuită este doar o pacoste pentru profesor. Copiii deştepţi pun întrebări ciudate, doresc răspunsuri şi un profesor este hăituit. Dar acum profesorii nu mai au nici respect. Acum 20 de ani când spuneai profesor, făceau o mică reverenţă în minte. Acum profesorul este un prestatator care oferă un serviciu căruia îi faci favoarea să-l accepţi“, crede Dafinei.

De asemenea, susţine Dafinei, o problemă pentru învăţământul românesc e lipsa unei strategii îndreptate spre nevoi. „Statul trebuie să aibă o socoteală. Să ştie că vor trebui 100.000 de copiii care să ştie meserii noi. Atunci statul trebuie să încurajeze acele direcţii de învăţământ. Şcoala ar trebui să aibă obiective bine definite. De exemplu, la Universitatea Bucureşti sociologia şi psihologia au populaţii de elevi imense. Ei, un copil care termină sociologia şi ajunge şef de raft la Carrefour nu e o investiţie bună pentru stat. Un copil poate să intre şi să creadă că va ajunge următorul Rădulescu Motru, dar aşa ceva nu iese decât poate o dată la 3-4 generaţii“, crede Dafinei.

Şcoala, de la grădiniţă la Bacalaureat

Profesoriii coordonatori au o problemă în privinţa evoluţiei unui elev în şcoală, dar şi cu modul în care sunt redactate şi organizate subiectele pentru Bacalaureat. „Aceste examene sunt exemplul de canalizare a şcolii nu spre cunoştinţe, ci spre o schematizare a tuturor noţiunilor pe care le învaţă formal şi doar pentru a reuşi la acest examen cu orice preţ”, crede Radu Gologan.

În plus, problema identificată de profesorii de la lot este faptul că şcoala „distruge” elevi. „De ce la nivelul clasei a 4-a procentul de rezultate bune este mult mai mare decât ceea ce se întâmplă opt ani mai târziu la Bac? Şcoala, în loc să-i ofere cunoştinţe, îl distruge. Îl face pe elev un pierzător la Bac”, mai spune Gologan.

Despre învăţământul de masă…

Discuţia despre olimpici este mai simplă, atunci când ai nişte adolescenţi siguri pe ceea ce doresc să facă în carieră şi pe plan educaţional. Dar discuţia despre învăţământul de masă este una mult mai complicată. Profesorii coordonatori au discutat şi acest lucru, oferind câteva dintre soluţiile lor.

Radu Gologan, coordonatorul lotului de matematică, spune că societatea merge după anumite reguli, care nu pot fi schimbate, iar pentru învăţământul de masă trebuie nişte ţeluri realiste. „Trebuie să scoţi din media nişte executanţi corecţi. Trebuie să avem competenţe suficiente pentru ca societatea să meargă mai departe, oameni care pe viitor vor putea schimba un aparat, vor repara o maşină. Degeaba îi pui să reţină o poezie sau o teoremă. Necesitatea unui monstru, omenirea, nu va mai fi asta.”, crede Gologan.

Adrian Dafinei a vorbit făcând o analogie legată de tehnologiile din televizoare. „O fi util să instruieşti copiii să ştie ce se petrece de la preluarea imaginii până la ecran? Poate nu are nici un rost. Trebuie să ai nişte tipi care să ştie atât de bine ce se petrece cu televizorul, încât să-l facă să progreseze”, crede Dafinei. „Meseriaşii cei mai buni de acum sunt cei care ştiu să caute pe internet informaţia. Acolo se va duce învăţământul…”, îl completează Gologan.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/rezultate-evaluare-nationala-2013-1_51e0410fc7b855ff5631c69f/index.html

REZULTATE EVALUARE NAŢIONALĂ 2013 Parada notelor de 10 – analiză comparativă pe judeţe, 2013 vs. 2012

Echipa admitereliceu.ro a realizat o analiză a evoluţiei mediilor obţinute de elevii români la Evaluarea Naţională în 2013 în comparaţie cu 2012, judeţ cu judeţ.

După ce am aruncat o privire de ansamblu asupra rezultatelor la Evaluările Naţionale din ultimii 2 ani, la nivel naţional, am trecut la a cerceta amănunţit care a fost evoluţia de la un an la altul, pe judeţe. Începem cu partea plină a paharului şi anume notele de 10 care s-au luat.

Analiza comparativă a notelor de 10 obţinute la Evaluările Naţionale din 2012 şi 2013 cuprinde statistica numărului de note de 10 la română, statistica numărului de note de 10 la matematică, statistica mediilor de 10 curat la absolvire, statistica notelor finale de 10 de la Evaluare şi statistica notelor de admitere de 10 obţinute, în fiecare judeţ din ţară.

După cum era de aşteptat, ţinând cont de faptul că a avut numărul cel mai mare de elevi înscrişi la Evaluarea Naţională (peste 11.000 în ambii ani), Bucureştiul este oraşul cu cele mai multe note de 10. Ce este interesant de remarcat, însă, este faptul că deşi numărul elevilor care au suţinut aceste examene a rămas constant în 2012 şi 2013, în anul curent numărul de note de 10 s-a dublat: 88, faţă de 42 în 2012.

Printre judeţele care au cunoscut o dublare sau triplare a numărului de elevi de nota 10 la Evaluarea Naţională în 2013 se numără Brăila, Iaşi, Cluj şi Hunedoara. Situaţia punctuală, pentru fiecare judeţ din ţară, poate fi analizată pe harta de mai jos.

În mod cert rezultatele de la matematică sunt cele care au făcut acest lucru posibil, întrucât în timp ce în 2012, în Bucureşti, la proba de matematică luau nota maximă 614 elevi, anul acesta au reuşit această performanţă 1304.

După cum se poate observa şi în grafic, toate judeţele au cunoscut în 2013 o creştere substanţială a notelor de 10 obţinute la matematică, numărul elevilor cu această performanţă triplându-se în nenumărate situaţii: Alba, Braşov, Arad, Bihor etc.

La română tot în 2013 s-au luat mai mulţi de 10 în Bucureşti, însă diferenţa nu e la fel de spectaculoasă: 163, faţă de 120 în 2012. Privind spre notele de 10 obţinute în judeţele din România la proba de limba şi literatura română se va constata un progres general anul acesta.

Singurele judeţe care au avut mai puţini elevi de 10 în 2013 sunt Bihor (20, faţă de 29 în 2012), Caraş-Severin (2, faţă de 9 în 2012), Constanţa (15, faţă de 31 în 2012), Giurgiu (28, faţă de 39 în 2012), Gorj (11, faţă de 29 în 2012), Mureş (6, în loc de 32 în 2012), Suceava (43, în loc de 53 în 2012) şi Vâlcea (19, în loc de 40 în 2012).

Cu media de admitere de 10 curat se pot mândri anul acesta, în capitală, 29 de elevi, faţă de 20 anul trecut. Printre judeţele care nu au avut niciun elev cu o notă de admitere de 10 curat anul acesta se numără Caraş-Severin, Covasna, Mureş, Tulcea. Mediile de absolvire a ciclului gimnazial nu au cunoscut modificări spectaculoare în 2013, pe zona de vârf.

Urmărind graficele de mai sus puteţi vedea, punctual, care a fost situaţia în fiecare judeţ din ţară, în 2012 şi 2013, în ceea ce priveşte numărul de elevi care au bifat măcar un 10 la una din cele 5 categorii.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/rezultate-bacalaureat-2013-patru-elevi-obtinut-media-10-contestatii-1_51e0356fc7b855ff56319ac8/index.html

REZULTATE BACALAUREAT 2013 Patru elevi au obţinut media 10 după contestaţii

Numărul elevilor care au obţinut media 10 la Bac 2013, adică au luat note de 10 la toate disciplinele de examen, a crescut de la 122 la 126, în urma contestaţiilor, potrivit datelor finale publicate pe bacalaureat.edu.ro.

Numărul candidaţilor de la Bacalaureat care au reuşit performanţa de a promova examenul maturităţii cu media 10 pe linie aproape s-a dublat în 2013, faţă de anii trecuţi, de după introducerea camerelor video.

În total, anul acesta 126 de elevi se pot lăuda cu media 10, patru dintre ei obţinând această performanţă după ce au contestat primele note, afişate luni, 8 iulie.

Toţi aceştia sunt elevi din actuala promoţie care a absolvit clasa a XII-a anul acesta, absolvenţii din promoţiile anterioare fiind de altfel cei care au scăzut rata generală de promovare la nivel naţional.

Promovare ridicată cu aproape 1% de contestaţii

Rata de promovare la nivel naţional a crescut cu un procent, la 56,4%, după soluţionarea contestaţiilor, 63,1 la sută dintre absolvenţii promoţiei 2012 – 2013 şi 31,7 la sută dintre absolvenţii promoţiilor anterioare promovând examenul, informează Ministerul Educaţiei.

La nivel naţional, 99.056 (56,4 la sută) dintre absolvenţii clasei a XII-a au promovat examenul. Dintre aceştia, au obţinut medii de trecere 63,1 la sută respectiv 87.197 de candidaţi din promoţia 2012 – 2013, şi 31,7 la sută, respectiv 11.859, din promoţiile anterioare.

Pentru filiera teoretică, procentul de promovare este de 83,62 la sută, pentru filiera vocaţională – 72,96 la sută, iar pentru filiera tehnologică – 37,32 la sută.

În sesiunea iunie – iulie a bacalaureatului 2013 s-au înscris 188.842 de candidaţi şi s-au prezentat 175.513. Dintre aceştia, 320 de participanţi au fost eliminaţi pentru fraudă sau tentativă de fraudă.

Liceenii care au obţinut 10 după contestaţii

Armeanu Casandra – Liceul teoretic „Al. I. Cuza“, din Alexandria (contestaţie la Matematică, de la 9,60)

Ciolca Raluca-Maria – Colegiul Naţional „Unirea“, din Focşani (contestaţie la Geografie, de la 9,70)

Foszto Monica – Colegiul „Naţional“, din Iaşi (contestaţie la Matematică, de la 9,80)

Popa Elena Monica – Colegiul Naţional „Ştefan cel Mare“, din Tg. Neamţ (contestaţie la Matematică, de la 9,90)

Lista iniţială a elevilor de 10 la Bac

Îniante de contestaţii, 122 de absolvenţi de clasa a XII-a aveau media 10 la Bacalureatul 2013, elevi care provin din aproape 30 de judeţe ale ţării, inclusiv din Bucureşti, potrivit datelor publicate luni de Ministerul Educaţiei, pe portalul bacalaureat.edu.ro.

Adevărul v-a prezentat şi poveştile unor astfel de absolvenţi de excepţie, care se pot lăuda cu Bac de nota 10 şi lecţiile lor pentru elevi.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/rezultate-bacalaureat-2013-bacalaureat-2013-bacalaureat-2013-1_51e0121cc7b855ff5630e5db/index.html

REZULTATE BACALAUREAT 2013 Lacrimi de bucurie sau de deznădejde printre elevi: „Am luat Bacu’, plec la mare!“ / „Trebuie să dau şi la toamnă“

Rezultate Bacalaureat 2013 / Astăzi s-au afişat rezultatele finale de la Bacalaureat 2013. Notele după contestaţii au fost deja afişate la avizierele liceelor şi vor fi publicate pe bacalaureat.edu.ro. Rata de promovare după contestaţii a crescut cu 1%, potrivit Ministerului Educaţiei, mai mare cu aproape 12% faţă de 2012. Mii de elevi au avut motiv de fericire, însă alţii au aflat că trebuie să se prezinte şi în sesiunea din toamnă.

BUCUREŞTI  Medii mai mici, dar şi promovaţi la Bac după contestaţii în Capitală. Faţă de îmbulzeala de luni, când au fost afişare rezultatele parţiale, candidaţii nu s-au mai înghesuit la aviziere vineri, când s-au afişat rezultatele finale. Procentul de promovare la examenul de Bacalaureat 2013 a crescut cu aproape 2% în Bucureşti în urma contestaţiilor, de la 50,05% la 51,89%, potrivit datelor Inspectoratului Şcolar al Capitalei (ISMB).

La Colegiul Naţional Bilingv „George Coşbuc“ s-au depus aproape 100 de contestaţii, şi doar 39 de copii au obţinut note mai mari în urma recorectării tezelor.

La fel ca peste tot în Bucureşti, cele mai multe contestaţii au fost depuse la prima probă scrisă, cea de Limba şi Literatura Română, unde a picat poezia la partea de eseu din ambele variante de subiecte (profil Uman şi profil Real).

„La Română am depus contestaţie, cum să nu? Este vorba de o apreciere, în fond, fiindcă la eseu le-a picat poezia, iar proba în sine este subiectivă. Băiatul meu a făcut greşeala să nu scrie minimum două pagini, la fel ca mulţi alţii dintre cei care au contestat teza de la Română. El a fost convins că poate obţine mai mult dacă face contestaţie şi chiar a reuşit“, a spus tatăl unui candidat care a dat examenul de Bac la centrul de la  „George Coşbuc“.

PLOIEŞTI La Colegiul „Spiru Haret“ din Ploieşti, candidaţii au venit încă de dimineaţă în curtea liceului, câţiva însoţiţi de părinţi, iar în unele cazuri, printre ei s-au amestecat doar rude sau cunoştinţe mai curajoase decât absolvenţii care au aşteptat acasă rezultatul recorectării.

La „Spiru“ au depus contestaţii 80 de liceeni, iar promovabilitatea, înainte de acestea, a fost de 62%. Din nefericire, recorectarea a adus rezultatele sperate doar pentru 7 dintre ei, şi câştigarea a încă trei procente pe întreg colegiul.

Contestaţiile le-au adus la media generală acele sutimi necesare pentru promovarea examenului şi, implicit, şansa de a fi admişi la facultate şi plecarea în zilele următoare la mare, alături de prieteni. „Mai aveam nevoie doar de 50 de sutimi la matematică, mi-au dat 60 de sutimi după recorectare şi am obţinut şi puţin peste media 6. Am luat BAC-ul, plec la mare!“, era bucuros Irinel Ivan, unul dintre candidaţii de la „Spiru Haret“.

CONSTANŢA Promovabilitatea în judeţul Constanţa a crescut de la 54,28% la 55,4%, în urma contestaţiilor depuse de candidaţi la prima sesiune a examenului de Bacalaureat 2013.

Alex, care a susţinut examenul la Centrul „Mircea cel Bătrân“, era nemulţumit că la materia unde a făcut contestaţie, Psihologie, notele sunt aceleaşi: „Am exact ca înainte, 8,40. Sigur am făcut mai bine de atât. Eu m-am apreciat corect, la celelalte materii am luat cât am estimat. Nici colegii care au făcut contestaţie la Istorie nu au primit mai mult, după cum se aşteptau. La Română, da, au mai ridicat notele“.

SIBIU Dintre cei 1.716 elevi din Sibiu care au răsuflat uşuraţi când au fost afişate listele cu rezultate Bacalaureat 2013, 384 au medii cuprinse între 6 şi 6,99, 445 între 7 şi 7,99, 503 între 8 şi 8,99, 407 între 9 şi 9,99 şi 3 eleve au media 10.

Bogdan Bătrânu este printre cei care nu au reuşit să treacă de prima sesiune de Bacalaureat nici după contestaţii. A luat iniţial 5,90 la istorie şi 5,23 la română şi a făcut contestaţii. După, i-a crescut puţin nota la română, la 5,55, însă i-a scăzut cu aproape un punct cea la istorie, la 5,10.

„Din păcate au scăzut cu câteva sutimi în loc să crească şi va trebui să mă prezint şi în toamnă”, spune Bogdan.

SĂLAJ Printre candidaţii din Sălaj care au astăzi motive de bucurie se numără şi Varga Johanna, absolventă a Liceului Reformat „Wesselenyi“ din Zalău. Johanna a fost notată cu 9,50 la proba de limba şi literatura maghairă, cu 8,20 la istorie şi cu 9,05 la filosofie, dar şi-a picat examenul la limba şi literatura română, unde a luat doar 3,70. Ea a făcut, însă, contestaţie, iar în urma recorectării lucrării ei de la limba şi literatura română, nota i-a fost mărită cu 1,30 puncte, adică exact cu cât avea nevoie pentru a atinge pragul notei 5 şi a obţine, astfel, promovarea.

Şi Kocsis  Henrieta, absolventă a Liceului Teoretic „Gheorghe Şincai“ din Zalău, poate sărbători astăzi promovarea bacalaureatului, după ce nota ei la limba şi literatura română a fost mărită, după contestaţie, de la 3,95 la 5,30.  Henrieta obţinuse note bunicele la celelalte probe: 7,20 la istorie, 7,40 la limba şi literatura maghiară şi nota maximă, 10, la sociologie.

CLUJ La cele 18 centre de examen din judeţul Cluj s-au afişat notele finale la BAC 2013, după contestaţii. La Colegiul Naţional „George Coşbuc“ din Cluj-Napoca erau şi cazuri de note mărite după recorectare, dar şi micşorate.

În jurul orei 13.30, pe strada Avram Iancu, unde se află Colegiul Naţional „George Coşbuc“, un tată se uita la listele cu notele finale la Bacalaureat, după contestaţii. Se uita şi vorbea la telefon , spune cu cât a crescut nota unuia şi altuia. Alături, o tânără care exclamă de bucurie: „Uraa! Uite (n.r. şi îi arată prietenului care era cu ea), mi-au mărit nota. Nu-mi vine să cred!“.

Ea făcuse contestaţie la Fizică şi Română, iar la Fizică i-a fost mărită nota de la 8,20 la 9,10. În schimb, la Română, nu. „La Română am luat 9,15 şi după recorectare mi-au dat 8,90, dar cum diferenţa nu este mai mare de 50 de sutimi nota rămâne aceeaşi“, explică tânăra, Carina Mihu, în vârstă de 19 ani, absolventă a profilului de Ştiinţele Naturii la Colegiul Naţional „Emil Racoviţă“ din Cluj.

TIMIŞ Unul dintre cei 60 de candidaţi care au promovat examenul de Bacalaureat după contestaţii în judeţul Timiş este Raul Cica, absolvent al Grupului Şcolar de Poştă şi Telecomunicaţii din Timişoara. Tânărul a avut note bune la Matematică (M1) şi la proba la alegere (Biologie), însă nota de la examenul de limba română, sub 5, l-a făcut să pice Bac-ul. După afişarea rezultatelor finale, în urma contestaţiilor, însă, fostul licean nu-şi mai încăpea în piele de fericire. „Sunt foarte bucuros, am avut 4,40 la Limba Română, iar după contestaţie am primit 5,05, ceea ce înseamnă că am trecut Bacul. Am avut note bune la matematică, 7,90, şi la bioogie, 8,50, iar media finală este acum 7,15“, a spus zâmbind Raul Cica.

VASLUI După reolvarea contestaţiilor la examenul de bacalaureat 2013, procentul de promovabilitate în judeţul Vaslui a crescut cu un procent, ceea ce înseamnă că numărul absolvenţilor care şi-au mărit mediile a fost de 2.025. După îndelungi aşteptări şi nervi întinşi la maxim, reultatele finale au fost afişate la avizierele centrelor de examen la ora 14:30. „S-a făcut dreptate!“, a exclamat unul dintre elevii care după contestaţii au luat examenul de Bacalaureat.

OLT  La Colegiul Naţional “Ion Minulescu”, din Slatina, rezultatele contestaţiilor s-au afişat iniţial vineri dimineaţă, în jurul orelor 10.00, pentru ca, la nici cinci minute, acestea să fie dezlipite de către personalul liceului şi reafişate câteva ore mai târziu, spre totala dezamăgire şi nedumerire a celor prezenţi. “Nici nu am apucat bine să ne uităm ce am făcut după contestaţii că cei de la secretariatul liceului au venit şi au dezlipit foile cu notele. Adică – la noi, ca la proşti. Stăm în stre de atâtea zile şi, acum, când ştim că trebuie să se termine tot calvarul ăsta, ne ţin alţii pe jar din tot felul de motive idioate! Nu se poate aşa ceva!”, spuneau, aprope la unison, elevii şi părinţii acestora, în faţa scărilor liceului.

Ca de obicei, majoritatea celor care au contestat notele de la BAC 2013 nu au primit răspunsul dorit. Dacă primele rezultate ale bacalaureatului indicau, duminică – 7 iulie, 1.936 de promovaţi şi un procent de promovare de 43,43 %, după contestaţii, cifrele s-au modificat. În urma recorectării celor 1.210 lucrări, procentul de promovare a crescut cu un procent la 44,25 %.

VÂLCEA Rezultatele finale la examenul de Bacalaureat 2013 s-au afişat cu o întârziere de peste două ore şi jumătate faţă de ora anunţată iniţial. Din această cauză, mai toţi elevii şi părinţii din Râmnicu Vâlcea, care au sosit la şcoli încă de la primele ore ale dimineţii, nu au mai avut răbdare şi au plecat înainte de afişarea notelor.

„E bătaie de joc, ne ţin în suspans de atâtea ore. Trecem prin multe emoţii. Luni au afişat notele la 12.00, iar acum întârzie nejustificat deşi, ni s-a spus că plicurile cu rezultatele sunt în şcoală. Am făcut contestaţie la toate probele scrise pentru că mai aveam nevoie de 2 sutimi pentru a promova”, spune supărată mama unei absolvente de la Colegiul naţional Mircea cel Bătrân din Râmnicu Vâlcea, care nu a dorit să-şi decline identitatea.

Deranjaţi de situaţie s-au declarat şi candidaţii care au depus contestaţii. „Sunt extrem de nemulţumită şi dezamăgită de cum a fost organizat examenul de Bacalaureat. Din păcate, noi nu putem schimba nimic. Am depus contestaţii la Română, pentru că am luat 8,90, şi la Istorie, unde am obţinut 8,25. Consider că am făcut mai mult şi am nevoie de medie mare pentru că vreau să merg la Facultatea de Ştiinţe Politice la Bucureşti. Am fost acceptată şi la Universitatea din Westminster, Anglia, dar am decis să rămân deocamdată în România”, povesteşte Alexandra, o absolventă a Colegiului Mircea cel Bătrân.

GIURGIU  Nevoiţi să aştepte ore în şir în faţa centrelor de examen pentru a afla dacă au promovat examenul de Bacalaureat 2013 ori au obţinut o medie mai bună, candidaţii au criticat încă o dată sistemul rigid al Ministerului Educaţiei şi al Inspectoratului Şcolar Judeţean.

„Numai în România se poate întâmpla aşa ceva. Stăm aici de două ore şi niciun semn de la comisie” susţinea nervos unul dintre cei aproximativ 20 de tineri care aşteptau cu înfrigurare afişarea notelor.

Comisia responsabilă cu afişarea rezultatelor a aşteptat “undă verde” din partea Inspectoratului pentru a lipi la avizier notele finale ale candidaţilor.

BUZĂU  Liceul cu Program Sportiv a afişat rezultatele cu o oră mai devreme decât celelalte unităţi de învăţământ din Buzău. Cei mai mulţi dintre liceenii contestatari au fost dezamăgiţi după aflarea rezultatelor de la recorectare.

Ciprian Dedu a terminat liceul la Liceul cu Program Sportiv şi îşi doreşte foarte mult să ajungă la o facultate de profil. Din păcate, a luat o notă prea mică la Bacalaureat şi a depus o contestaţie la Limba Română, sperând să îşi ridice nota peste limita de promovare. A obţinut mai mult, după recorectare, însă nu suficient.

„Ştiu că am făcut mai mult, 20 de sutimi am luat în plus dar ce să faci cu ele. De la 3,75, până la 5, mai aveam nevoie de un punct şi 25. La română a fost problema, ştiam că am făcut bine, am vorbit cu prieteni care au dat, mi-au spus că am făcut bine, aşa că mă aşteptam să iau cel puţin 5. O să dau în toamnă şi o să mă duc la o postliceală, pentru că sunt destule pentru care nu trebuie Bac. Contează să mai înveţi ceva, între timp, pentru că Bac-ul mai ai timp să îl dai. Acum, greşelile mi le-am văzut, mai trebuie să repar ce am greşit şi să merg mai departe. Profesorii şi-au dat silinţa, au încercat să ne înveţe dar adevărul e că nici noi nu am învăţat prea mult. Trebuia să aprofundăm mai mult”, a declarat Ciprian.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/rezultate-exceptie-romania-olimpiada-internationala-informatica-1_51dfc619c7b855ff562ecb7b/index.html

Rezultate de excepţie pentru România la Olimpiada Internaţională de Informatică

Olimpicii români se întorc acasă cu două medalii de aur, una de argint şi una de bronz de la Olimpiada Internaţională de Informatică, care a avut loc la Brisbane, Australia, în perioada 6 – 13 iulie 2013. Toţi participanţii din România se întorc în ţară cu medalii.

Multiplu medaliat internaţional, bistriţeanul Rareş Darius Buhai (clasa a X-a la Colegiul Naţional „Liviu Rebreanu”) şi-a adăugat în palmares o nouă medalie de aur, la fel ca la precedenta ediţie.

Laureat cu argint, anul trecut, Vlad Alexandru Gavrilă, elev în clasa a XII-a la Liceul Internaţional de Informatică din Capitală, şi-a îmbunătăţit performanţa, cucerind de această dată medalia de aur, potrivit Ministerul Educaţiei.

Andrei Heidelbacher, elev în clasa a XI-a la Colegiul Naţional „C. D. Loga” din Timişoara, a obţinut o medalie de argint, iar Mihai Popa, elev în clasa a XII-a la Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” din Craiova, a intrat în posesia medaliei de bronz.

Astfel, România ocupă locul 5 pe naţiuni, după China, Rusia, Coreea de Sud şi SUA.

Ţara noastră se mândreşte, din 1990, primul an în care a participat la această olimpiadă internaţională, cu 26 de medalii de aur, 38 de medalii de argint şi 23 de medalii de bronz.

În total, 65 de tineri români au mers la această competiţie în ultimii ani, iar primul loc în clasamentul rezultatelor pe ţară îl ocupă Vlad Gavrilă, cu patru medalii (două de aur, una de argint şi una de bronz) obţinute la cele patru ediţii la care a participat.

Elevii care au participat la Olimpiada de Informatică, în Australia    FOTO: Alex Gavrilă/Facebook

Olimpiada Internaţională de Informatică s-a desfăşurat la Brisbane (Australia), în perioada 6-12 iulie, şi a reunit 304 de concurenţi din 81 de ţări.

Olimpicii români revin în ţară, duminică, 14 iulie, pe Aeroportul Internaţional „Henri Coandă”, la ora 13.05.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/despre-bacalaureatul-131-ani-1_51e2da4ac7b855ff563ad035/index.html#

Despre Bacalaureatul de acum 131 de ani

În Scrisoarea a XII-a către Vasile Alecsandri, datată 22 octombrie 1882, aşezată sub titlul „Dascăli greci şi dascăli români“, Ion Ghica îşi aminteşte cum pe la începutul secolului al XIX-lea dascălii greci „învăţau pe coconaşi să vorbească limba Fanarului cu Vodă şi cu marele postelnic, când s-or face mari“.

Spre finele textului, scriitorul, dar şi omul politic remarcabil care a fost Ion Ghica, îşi îngăduie câteva consideraţii despre şcoala din 1882:

„Nu se poate tăgădui că şcolile noastre, afară de Facultatea de drept şi de medicină, au dat slabe rezultate până acum. Tinerii care dobândesc Bacalaureatul la noi nu se pot compara nici în limbile vechi, nici în istorie, nici în filozofie, nici în ştiinţe cu cei care ies din colegiile Franţei, Germaniei, Italiei, Belgiei sau Elveţiei; învăţătura noastră gimnazială nu este destul de serioasă, profesorii nu sunt destul de exigenţi, nici destul de riguroşi la esamene; gradul universitar se acordă prea lesne şi a devenit accesibil inteligenţelor celor mai mediocre. Lipsa de seriozitate în învăţătura umanitară face ca părinţii care au mijloace să-şi trimită copii lor în şcolile străine; astăzi avem numai în Paris peste o mie de tineri la şcoli. În loc de-a încuraja inteligenţele slabe, ar fi mult mai bine a deturna curentul şi a împinge tinerimea şi spre meşteşuguri şi meserii, şi a pune astfel inteligenţele mediocre în stare de a deveni producătoare în loc de a fi sterile şi de multe ori pernicioase prin pretenţiunile şi exigenţele lor. A face oamenii învăţaţi este un bine, a face numai advocaţi şi jurnalişti este un rău.

Aud zicându-mi-se că un asemenea sistem ar fi o tendinţă a împiedica pe fiii poporului de a putea să aspire la poziţiunile cele înalte ale societăţii, făcându-le accesibile numai acelor cari au mijloace de-a sacrifica zecimi de ani la studii. Nu! Inteligenţele alese nu se opresc dinaintea nici unui obstacol; ar fi fatal să nu avem dulgheri, tâmplari, zidari, croitori, cizmari şi să avem numai oameni stropiţi cu literatură şi filozofie; am ajunge la agoraua Atenei şi în curând Filip ar fi în cetate. Dacă oamenii învăţaţi sunt folositori, cei meşteri sunt indispensabili.

Ceea ce cred eu că ar conveni României şi fiilor ei ar fi ca învăţătura clasică şi ştiinţifică să devie serioasă, nu numai o spoială; iar acelor cari nu sunt destul de bine înzestraţi ca să poată deveni adepţii literaturii şi ai ştiinţei, să li se deschidă şcoli în cari învăţătura să meargă mână în mână cu atelierul. Să se înfiinţeze în fiecare oraş trei, patru, zece douăzeci de ateliere, în cari copiii să înveţe meseria la care se destină şi totodată să aibă trei sau patru  lecţii scurte pe fiecare zi, în care să poată dobândi cunoştinţe de religie, de limba naţională, de istoria ţării, de calcul, de geometrie şi desen aplicabil la meseria lui. (…)

Strigăm cu toţii industrie; dar pare că am crede că s-ar putea înfiinţa industrie fără meşteri şi că s-ar putea produce fără producători“.

Când Ion Ghica scria aceste rânduri, premier era Ion C. Brătianu, la Culte şi Instrucţiune Publică era Vasile A. Urechia, iar în fruntea statului se afla Majestatea sa Carol I.

Principatele Unite alcătuiau doar România Mică.

Ţara se găsea într-o alianţă secretă, ştiută doar de Carol I, care împărtăşea asta fiecărui nou prim-ministru, off the record, cu Austro-Ungaria.

Suntem în 2013.

Premier e Victor Ponta, la Educaţie Naţională e Remus Pricopie, iar la Cotroceni, preşedintele Traian Băsescu.

România, care acum ar fi România Mare dacă ar avea Bucovina de Nord şi Basarabia, se află într-o alianţă declarată cu Marile Puteri Occidentale, ca membră NATO şi UE.

Deşi au trecut, din 1882, 131 de ani, două războaie mondiale, patru dictaturi (carlistă, legionară, antonesciană şi comunistă), deşi se circulă cu avionul şi nu cu poştalionul, deşi se scrie cu tastatura şi nu cu tocul, multe dintre cele spuse de Ion Ghica despre învăţământul românesc de la finele secolului al XIX-lea sunt valabile şi azi:

1)      Astfel, tinerii care dau Bacalaureatul nu se pot compara cu cei care ies din colegiile Franţei, Germaniei, Italiei, Belgiei şi Elveţiei

2)      Profesorii nu sunt destul de exigenţi la examene.

3)      Gradul universitar se acordă prea lesne.

4)      Părinţii care au mijloace îşi trimit copii lor în şcolile străine.

5)      Avem ziarişti, avocaţi, PR-işti, politicieni, deputaţi şi miniştri, consilieri politici şi purtători de cuvânt. N-avem dulgheri, tâmplari, zidari, croitori, cizmari.

6)    Avem licee teoretice şi facultăţi cu duiumul. N-avem şcoli de meserii.

7)    Avem industrie fără meşteri şi producţie fără producători.

Există, totuşi, o deosebire faţă de vremurile lui Ion Ghica: Avem capitalism fără capitalişti şi democraţie fără democraţi!

http://adevarul.ro/locale/turnu-severin/elevul-10-mehedintiului-studia-germania-1_51e2784dc7b855ff56394857/index.html

Elevul de 10 al Mehedinţiului va studia în Germania

Anul acesta, în judeţul Mehedinţi doi elevi au promovat examenul de bacalaureat 2013 cu media 10. Ambii sunt elevi ai Colegiului Naţional „Traian” din Drobeta Turnu Severin.

Andrei Nicolae este unul din cei doi elevi de 10 ai judeţului Mehedinţi. Dacă la matematică şi informatică se aştepta la nota maximă, la limba şi literatura română a avut ceva emoţii. „Este o mare mândrie, mă simt foarte bine, sunt mândru de rezultatul meu. Ţin să le mulţumesc tuturor profesorilor şi tuturor celor care au avut un rol important în educaţia mea. Sunt mândru şi sunt fericit. Nu mă aşteptam să iau 10 pe linie, mai ales la limba şi literatura română, eu fiind la clasă de matematică-informatică bilingv am avut emoţii până în ultimul moment, însă la matematică şi la informatică speram la un rezultat mare”, a spus Andrei Nicolae.

Va studia la Jacobs în Bremen

Traianistul a fost acceptat la opt universităţi de prestigiu din Europa, dar în final a ales să studieze în Germania:  „Vreau să urmez cursurile facultăţii Jacobs din Bremen (Germania)la secţiunea calculatoare. Aceasta a fost pasiunea mea încă de mic şi sper ca în domeniul acesta să rămân mult timp de acum încolo. Am aplicat la cinci facultăţi din Marea Britanie, două din Olanda şi una din Germania. Am fost acceptat la toate, însă am ales într-un final să mă duc în Germania datorită structurii  cursului, mi s-a părut mult mai interesant . De asemenea, este un mediu internaţional, sunt peste 100 de naţionalităţi în cadrul campusului şi clasele sunt foarte mici, suntem 30 de studenţi pe an, ceea ce mi se pare incredibil”.

„Nu îmi place în România acest sistem de pile”

Andrei Nicolae se visează angajat al unei mari companii IT din SUA. Spune că dacă ar fi ales să rămână în România visul său ar fi fost neatins: „Nu îmi place în România acest sistem de pile, nu îmi place că nu plecăm toţi cu aceleaşi oportunităţi şi eu cred că pot să-mi ating scopul mult mai bine acolo. Nu cred că sistemul nostru de învăţământ promovează valorile aşa cum ar trebui, deşi am un respect imens şi pentru facultăţile noastre şi pentru profesorii noştri care cred că sunt foarte buni, problema este după ce termini facultatea. Consider că afară este o mare egalitate între persoane, consider că eu mă pot dezvolta mult mai bine ca individ pentru că până la urmă acesta este scopul  meu de a studia în străinătate”.

Performanţa lui a fost previzibilă

Unul din dascălii lui Andrei Nicolae de la Colegiul Naţional „Traian” este Nineta Toma, profesor de limba şi literatura română. Profesorul se aştepta ca Andrei să obţină acest rezultat la examenul de bacalaureat. „După cum s-a observat, bacalaureatul a constituit pentru elevii noştri o adevărată piatră de încercare, existenţa unor copiii precum Andrei Nicolae ne motivează şi ne determină să nu lăsăm la jos stacheta exigenţelor noastre. Andrei spunea că nu se aştepta la o astfel de performanţă, în ceea ce mă priveşte eu mă aşteptam. Pentru mine, performanţa lui a fost previzibilă şi drept să vă spun m-am bucurat ca de propriul copil atunci când am văzut ierarhia pe judeţ. Bineînţeles, o astfel de performanţă nu vine de la sine, ea necesită muncă susţinută, conştiinţa unei datorii împlinite, seriozitate de-a lungul celor opt ani cât a fost elev al Colegiului nostru. Faptul că merge să studieze în străinătate constituie cel puţin pentru min e un prilej de bucurie în sensul că valoarea acreditată de şcoala românească este aceeaşi cu valoarea de la universităţile europene, dar şi un prilej de tristeţe pentru că asemenea copii aleg să studieze în afara graniţelor ţării”, a declarat Nineta Toma.

http://adevarul.ro/locale/tulcea/rezultate-bacalaureat-2013-inspectorul-general-damian-despre-cazul-olimpicului-nota-scazuta-trei-puncte-contestatii-diploma-elevului-fost-scrisa-ultima-nota-645-1_51e12154c7b855ff5634a7c2/index.html#

REZULTATE BACALAUREAT 2013 Inspectorul Damian, despre olimpicul cu nota scăzută cu peste trei puncte după contestaţii: „Rămâne cu 6,45“

Răzvan Pindic, absolvent al Liceului Teoretic Grigore Moisil din Tulcea, unul dintre cei mai buni elevi ai liceului, s-a ales cu nota scăzută cu peste trei puncte după contestaţia depusă la începutul acestei săptămâni. Nimeni nu îşi poate explica acum de ce aceeaşi lucrare a putut primi 9,65 din partea unor profesori de limba română şi 6,45 din partea altor profesori.

Scandal după contestaţii la Tulcea. Răzvan Pindic a rămas cu o notă cu 3,2 puncte mai mică după ce lucrarea s ala limba şi literatura română a fost recorectată la Slobozia.

Inspectorul general al învăţământului tulcean, prof. Dumitru Damian, ne-a explicat ce s-a întâmplat:

„Elevul a obţinut, la limba română, 9,65. Nu a fost mulţumit, fiind convins că merita mai mult, adică 10. A depus contestaţie, noi am trimis lucrarea sigilată la Slobozia, acolo unde a fost recorectată. Prima echipă de corectare a notat lucrarea cu 7,90, iar a doua echipă a notat lucrarea cu 6.45. Pe metodologia actuală, nu se mai poate face nimic pentru modificarea acestei note. Băiatul a rămas cu nota finală 6.45, ultima medie obţinută la limba română. Noi am scanat lucrarea împreună cu borderourile şi am trimis-o la Minister, la Bucureşti. Conform metodologiei şi legislaţiei actuale, nu mai poate fi schimbată această notă, dar Ministerul va fi cel care, într-un final, va decide ce se întâmplă. Cert este că acum diploma sa a fost scrisă cu media 6,45 la română“, a explicat Dumitru Damian.

Nu este specialist în limba română, astfel că nu poate să îşi dea seama cum s-a putut ca o lucrare să fie notată de o comisie cu aproape 10 şi de alta cu mai puţin de 6.50. Elevul Răzvan Pindic este unul dintre cei mai cunoscuţi elevi ai liceului, iar în acest an a participat la olimpiada internaţională de filosofie.

http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/sondaj-opinie-romanii-cred-vinovati-fraudarea-bacului-profesorii-1_51e28fbbc7b855ff5639a73d/index.html

Bacalaureat 2013: românii cred că profesorii sunt vinovaţi pentru fraudarea examenului de maturitate

Cei mai mulţi dintre români (25%) cred că vinovaţi pentru fraudarea examenului maturităţii sunt profesorii, urmaţi de părinţi (13%), sistemul educaţional (10) şi elevi (10%), relevă un studiu IRES. De asemenea, 86% dintre români vor ca profesorii care au luat mită să fie pedepsiţi, în timp ce doar 42% cer tragerea la răspundere a părinţilor.

Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES a realizat un studiu cu privire la desfăşurarea examenului şi rezultatele obţinute în sesiunea iunie-iulie a Bacalaureatului. Numărul celor care cred că Bacul a fost fraudat – 31% – a crescut faţă de anul trecut când doar 14% susţineau acest lucru.

Profesorii, vinovaţi de serviciu

Pedepsirea fraudei este tratată diferit de către opinia publică: suntem mai permisivi atunci când vorbim despre părinţi sau copiii lor decât dacă ne referim la profesorii care au luat mită. Astfel, cei mai mulţi dintre români (25%) cred că vinovaţi pentru fraudarea examenului maturităţii sunt profesorii, urmaţi de părinţi (13%), sistemul educaţional (10) şi elevi (10%). În timp ce 86% dintre respondenţi cred că profesorii care au luat mită ar trebui pedepsiţi, doar 42% cred că şi părinţii care au dat mită trebuie pedepsiţi. Doar 2% dintre respondenţi sunt de părere că elevii care au dat mită trebuie pedepsiţi. Totuşi, 42% dintre respondenţi spun că elevii sunt principalii răspunzători pentru rezultatele de la Bac, şi doar 13% spun că responsabili ar fi profesorii.
24% cred că elevii care au fraudat Bacul vor reuşi în viaţă

Aproape un sfert dintre cei chestionaţi (24%) sunt de părere că elevii care au promovat examenul in schimbul unor sume de bani vor reuşi în viaţă. În opinia a peste jumătate dintre respondenţi (56%), subiectele din 2013 de la bacalaureat au fost mai uşoare decât în urmă cu un an, dar peste o treime dintre cei chestionaţi (37%) apreciază că îmbunătăţirea promovabilităţii faţă de anul trecut se explică prin faptul că elevii au fost mai bine pregătiţi. O majoritate importantă consideră că este de preferat ca examenul să fie promovat de mai puţini elevi, dar mai bine pregătiţi decât de mai mulţi, dar mai slab pregătiţi.

Eşantionul studiului

Volumul eşantionului: 1.148 indivizi de 18 ani şi peste

Tipul eşantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel national.

Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 3%

Interviurile s-au desfăşurat prin metoda CATI

Perioada anchetei: 9-10 iulie 2013

http://www.cotidianul.ro/maior-despre-bac-cum-sa-nu-caute-sri-ul-cand-e-vorba-de-o-problema-vitala-de-securitate-nationala-218030/

În timp ce România a fost și este jefuită sub ochii pasivi ai SRI-ului

Maior despre Bac: „Cum să nu caute SRI-ul când e vorba de o problemă vitală de securitate națională?”

Cei care se mai întrebau ce a căutat SRI-ul cu atâta sârg în chestiunea Bacalaureatului, asta în timp ce, spre exemplu, nu avea habar de atentatul de la Iași sau „nu vede” alte jafuri la scară națională, nu trebuie să-și facă „griji”: șeful SRI a lămurit problema, iar filosofii ar putea fi invidioși pe răspunsurile lui.

George Maior a vorbit la sfârșitul acestei săptămâni într-un interviu pentru postul „colegului” Ghiță despre implicarea SRI-ului în anchetele privind fraudarea examenului de Bacalaureat. Directorul SRI spune că ofiterii au actionat în baza unei decizii pe care el a luat-o.

“Haideți să o luăm un pic sistematic. În primul rând, am observat această dezbatere, iarăși, destul de superficială și cu anumite accente patetice din punct de vedere al substanței. Unu – ce caută SRI-ul în aceasta problemă? Păi vreau să vă spun foarte clar, ca să fie răspicat și fără echivoc, cea mai importantă resursă a unui stat este resursa umană. Eu nu pot, ca institutie a statului, care se ocupă de securitatea națională, să stau pasiv la elemente de fraudare și elemente de corupţie legate de principala resursă a țării, nu pot, pentru că eu ipotechez viitorul acestei țări și îi afectez fibra naţională în esenţa ei dacă stau pasiv. (…) A fost explicit şi au fost foarte multe comentarii ce caută SRI-ul, cum să nu caute SRI-ul când e vorba de o problemă vitală de securitate natională? Doi, noi am acționat în baza unei decizii luate de mine, ca să nu fie nicio problemă, din acest punct de vedere, deci asumată. Și voi face şi anul viitor la fel, aşa ca să înţeleagă foarte bine cei care dezbat în acest mod toată aceasta chestiune, pentru că era vorba de un eveniment național, Bacalaureatul”, a spus Maior.

Șeful SRI a mai dezvăluit că l-a anunțat și pe Remus Pricopie, ministrul Educației Naționale, despre ce avea de gând să facă.

„Deci s-a acționat național în majoritatea cazurilor, s-a actionat preventiv, a existat o cooperare bună, și vreau chiar să îi mulţumesc domnului ministru Pricopie că a înțeles acest lucru, eu am avut discuţii cu el înainte, era extrem de îngrijorat nu doar de acest aspect, de evenimentul în sine, Bacalaureat, ci de modul in care educaţia în general și evoluţiile calitative ale acesteia chiar afectează securitatea națională, în viitor, a României. Deci am avut această discuție cu el. S-au reușit multe elemente de prevenire și uneori, dacă nu s-a mai putut realiza acest lucru și am intrat în zona unor elemente de infractionalitate, normal că Serviciul a transmis aceste aspecte Parchetului. Să fie foarte clar! Un lucru care vreau, de asemenea, să fie clar, este faptul, și am văzut în această dezbatere acuzații sau, mă rog, tot felul de tânguieli că SRI-ul intra în scoli, SRI-ul ancheta elevi, SRI-ul monitoriza elevi. Deci vreau să fie si acest lucru foarte clar: nu s-a operat niciun mandat de siguranţă natională, pur si simplu s-a lucrat pe… nu doar monitorizarea telefonului este un aspect de culegere de informații, s-a lucrat în sensul neintruziv, nu a participat SRI-ul la nicio anchetă, că nu are cum să participe. Parchetul este independent în aceasta chestiune, nu a intrat în scoli, aşa cum s-a spus. Deci repet, una este informarea și actiunea asumată de SRI, și este foarte bine că s-a procedat așa, pentru că efectiv ne înșelăm pe noi înșine în evolutia noastră și nu admit acest lucru, si nu mă interesează comentarii care spun că nu aveam ce caută pe acest domeniu al educaţiei, dimpotriva cred că avem ce caută si vom avea și in viitor, dacă lucrurile nu vor evolua în niste parametri normali. Și doi, nu am făcut noi anchete, monitorizări de elevi, etcetera. Ca si acest lucru s-a folosit in retorica publica, tocmai ca să puna un soi de presiune, poate din alte ratiuni, pe Serviciu. (…) La scara nationala s-a lucrat in sens preventiv, au fost foarte multe cazuri de prevenire, unele venite pe baza informaţiilor noastre, altele pe baza informaţiilor din sistem”, a mai spus Maior.

http://www.curentul.ro/2013/index.php/2013071588735/Social/Patru-medalii-pentru-elevii-romani-dintre-care-doua-de-aur-la-Olimpiada-Internationala-de-Informatica.html

Patru medalii pentru elevii români, dintre care două de aur, la Olimpiada Internațională de Informatică

Olimpicii români la informatică, fizică și matematică s-au dus în această perioadă la Olimpiadele Internaționale ale disciplinelor lor. Tinerii informaticieni au cucerit patru medalii, în timp ce lotul de fizică termină luni, iar lotul de matematică va pleca pe 18 iulie în Columbia.

Primii care au terminat Olimpiadele anul acesta sunt cei de la informatică. Olimpicii români se întorc acasă cu două medalii de aur, una de argint și una de bronz de la Olimpiada Internațională de Informatică, care a avut loc la Brisbane, Australia, în perioada 6 – 13 iulie 2013. Toți participanții din România se întorc în țară cu medalii. Multiplu medaliat internațional, bistrițeanul Rareș Darius Buhai (clasa a X-a la Colegiul Național „Liviu Rebreanu”) și-a adăugat în palmares o nouă medalie de aur, la fel ca la precedenta ediție. Laureat cu argint, anul trecut, Vlad Alexandru Gavrilă, elev în clasa a XII-a la Liceul Internațional de Informatică din Capitală, și-a îmbunătățit performanța, cucerind de această dată medalia de aur, potrivit Ministerul Educației. Andrei Heidelbacher, elev în clasa a XI-a la Colegiul Național „C. D. Loga” din Timișoara, a obținut o medalie de argint, iar Mihai Popa, elev în clasa a XII-a la Colegiul Național „Frații Buzești” din Craiova, a intrat în posesia medaliei de bronz. Astfel, România ocupă locul 5 pe națiuni, după China, Rusia, Coreea de Sud și SUA.

Urmează matematica și fizica, unde speranța la medalii există. Acești copii, veniți de la doar câteva licee în țară, ar putea probabil participa la toate trei, dacă nu s-ar suprapune. Înainte de plecarea în deplasarea din Columbia, Brisbane și Copenhaga, am avut ocazia de a-i cunoaște la o întâlnire organizată de unul dintre sponsorii olimpicilor români, Fundația eMag, și de a afla modul lor de gândire, dar și cum văd coordonatorii lor sistemul educațional românesc

http://revistapresei.hotnews.ro/stiri-esential-15175614-george-maior-seful-sri-despre-implicarea-serviciului-frauda-bacalaureat-actionat-baza-unei-decizii-luate-mine-voi-face-anul-viitor-fel-daca-nevoie.htm

George Maior, seful SRI, despre implicarea serviciului in frauda de la Bacalaureat: S-a actionat pe baza unei decizii luate de mine. Voi face si anul viitor la fel, daca va fi nevoie

Seful SRI, George Maior, a afirmat, intr-un interviu acordat marti seara televiziunii RTV, ca serviciul s-a implicat in ancheta fraudei de la Liceul Dimitrie Bolintineanu in baza unei decizii luate de el si a avertizat ca va face acelasi lucru si anul viitor, „daca va fi nevoie”.

„Nu pot sa stau pasiv la elemente de fraudare legate de principala resursa a tarii, anume resursa umana, fapt ce afecteaza fibra nationala (…) Serviciul a actionat pe baza unei decizii luate de mine si voi face si anul viitor la fel, daca va fi nevoie”, a declarat George Maior, citat pe site-ul televiziunii.

Directorul general al SRI a afirmat ca serviciul nu s-a implicat in desfasurarea anchetei penale, ci doar a transmis informatiile obtinute „in mod neintruziv” catre Parchet. „Am avut discutii si cu ministrul Remus Pricopie, ce era extrem de ingrijorat de acest aspect (…) S-a comunicat permanent cu ministrul. L-am simtit si pe el sub un soi de presiune in anumite interventii publice. Poate ar fi trebuit sa fie mai radical fata de anumite afirmatii publice nemeritate”, a spus George Maior.
„Avem ce cauta in domeniul educatiei si vom avea ce cauta si pe viitor, daca va fi nevoie (…) V-ati gandit ce sentimente au tinerii care au studiat si vad pe cei care au luat bacalaureatul prin frauda?”, a subliniat Maior, adaugand ca acest fel de coruptie poate duce la „o schilodire a statului”.

Pe de alta parte, Maior a vorbit laudativ despre prezenta Laurei Codruta Kovesi in fruntea DNA, fapt care reprezinta „o garantie” in lupta impotriva coruptiei: „Colaboram foarte bine cu DNA, iar prezenta doamnei Kovesi este o garantie de progres a luptei anticoruptie. Sa va fie clar acest lucru”, a spus directorul SRI, in interviul acordat pentru Romania TV.

„Nu mai indrazneste nimeni sa ceara spaga de la o mare companie. In anii ’90, investitiile in Romania aveau de suferit din cauza acestui fenomen”, a argumentat George Maior.

Maior a respins declaratiile unor politicieni referitoare la faptul ca Romania ar fi „stat politienesc”. „Conceptul de ‘stat politienesc’ a fost dezvoltat de oameni care au o problema cu justitia sau nu au o problema cu justitia, dar vor sa faca tot ce vor in acest stat. Un stat politienesc este un stat fara o presa libera, un stat in care serviciile de securitate monitorizeaza cetatenii doar din considerente politice si nu exista practic opozitie (…) Asta este definitia unui stat politienesc, in care a trait domnul Sorin Frunzaverde pana in 1989”, a spus Maior.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/evz-chisinau-elevi-mai-bine-pregatiti-decat-profesorii-lor-de-ce-atat-de-putine-note-de-1-1047333.html

EVZ CHIŞINĂU. Elevi mai bine pregătiți decât profesorii lor De ce atât de puține note de 10 la Bacalaureat?

Zece pe linie la Bac nu au luat doar şapte absolvenţi, aşa cum au anunţat săptămâna trecută reprezentanţii Ministerului Educaţiei. Dintr-o neînţelegere, o liceană eminentă, cu rezultate de excepţie la olimpiadele internaţionale şi care trebuia să fie a opta pe lista ministerului, a ajuns în rândul restanţierilor. Iar asta nu e singur eroare.

Victoria Gorciac (foto), absolventă a Liceului Prometeu din Chişinău, a luat 10 la toate examenele, în afară de cel la limba română. „În clasa a XI-a, am luat locul III la Olimpiada internaţională la limba română. Înaintea examenului de Bac, a fost emis un ordin prin care am fost anunţată că voi fi notată cu zece în mod automat”, spune Victoria.

Drept urmare, nu s-a mai prezentat la examenul de limba română. Tânăra se odihnea liniştită la ţară, la bunici, când a fost anunţată că este restanţieră. Părinţii elevei au reacţionat rapid şi au cerut socoteală la minister, unde până la urmă lucrurile au fost clarificate. S-a constatat că a fost o eroare provocată de schimbarea unei litere din numele absolventei, greşeală pe care oficialii au corectat-o. Drept urmare, Victoria Gorciac se poate pregăti acum pentru a-şi continua studiile, la Universitatea „Alexandrul Ioan Cuza” din Iaşi.

Eminenţi, dar după contestaţie

Iniţial, au fost doar patru elevi care au avut 10 pe linie la BAC. După contestaţii însă, cifra s-a majorat cu încă trei. O profesoară care a făcut parte din comisia de verificare a lucrărilor susţine că cifra reală ar trebui să fie mai mare, deoarece ea personal a văzut lucrări verificate după depunerea contestaţiilor şi susţine că unele au fost subevaluate.

„Am examinat după contestaţii câteva lucrări la care nu a fost modificată nota, adică a rămas 7 sau 8, deşi elevii meritau să aibă 10. Lucrările au fost depunctate pentru că unii profesori nu aveau idee cum se evaluează. De exemplu, unii au subliniat şi au considerat incorecte expresii şi cuvinte pe care nu le înţelegeau, deşi erau utilizate corect. Din păcate pentru unii dascăli, astăzi există elevi mai bine pregătiţi decât o parte din cadrele didactice”, ne-a mărturisit profesoara, care nu a dorit să-şi facă public numele din motive evidente.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/1047514.html

2.000 de copii îşi riscă viaţa în această ruină

Sunt doi ani de când Palatul Copiilor din Iaşi stă să cadă, iar autorităţile nu par deloc îngrijorate de riscul la care sunt expuşi micuţii.

Pe această clădire din Iaşi ar trebui pus un afiş mare: „Intrarea interzisă. Pericol de prăbuşire!”. Şi totuşi, 2.000 de copii urmează săptămânal cele 31 de cercuri şcolare din „Casa Beldiman”, o ruină, sub privirile indiferente ale adulţilor de la vârful instituţiilor publice.

Doar au ridicat schelele

Faţada şi stâlpii de susţinere au fost decapaţi, astfel că zidurile de cărămidă se îmbibă cu umezeală şi pot ceda oricând. Palatul, construit cu peste 150 de ani în urmă, găzduieşte zeci de cursuri săptămânale, iar destinul său din ultimii ani este extrem de ciudat.

În 2011 a avut loc o licitaţie pentru intrarea sa în reparaţii capitale, fiind prevăzută o finanţare de la Ministerul Educaţiei de peste 2,5 milioane de lei. Firma câştigătoare a pierdut până la urmă lucrarea, deoarece concurentul de pe locul 2 a depus constestaţie şi i s-a dat câştig de cauză. Imediat ce soarta licitaţiei s-a schimbat, finanţarea a fost oprită. Comstart 93 a ridicat schelele şi a făcut organizarea de şantier, primind o tranşă de doar 90.000 de lei. Apoi, nimic. De doi ani, schelele înconjoară „Casa Beldiman”, iar zidurile fără tencuială arată deplorabil.

„Sabotaj instituţional”

Directorul Palatului Copiilor, Constantin Şerban, e destul de relaxat: „Firma care câştigase iniţial se obliga să facă lucrarea din fonduri proprii şi apoi să aştepte banii de la minister, pe când cei de la Comstart 93 nu au forţă financiară să-şi finanţeze singuri lucrarea”. Întrebat de ce a fost organizată o licitaţie pentru o lucrare nefinanţată de minister, Constantin Şerban a spus că s-au bazat pe sistemul credit-furnizor. Camelia Gavrilă, inspectorul general al ISJ Iaşi, spune că nu are o explicaţie: „Licitaţia s-a făcut înainte de mandatul meu. Nu am nicio garanţie că vom primi banii necesari în 2014”.

Reprezentanţii Comstart 93 suspectează însă un sabotaj instituţional, „lucru care s-a mai practicat în România: pentru că am stricat ploile la licitaţie, vom fi lăsaţi să aşteptăm până vom abandona lucrările, iar după ce vom renunţa, finanţarea va fi reluată”. Comstart 93 a oferit 1,9 milioane de lei pentru restaurarea Casei Beldiman, în timp ce firma care câştigase iniţial ceruse 2,6 milioane de lei.

http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/184223.html

Dezastrul de la “bac” loveşte întreaga economie

De la încasările bugetare la investiţiile străine şi de la piaţa muncii la sistemul de învăţământ superior, toate sunt afectate, într-un fel sau altul, de rata scăzută de promovabilitate

În cele cinci sesiuni de bacalaureat (trei de vară şi două de toamnă) organizate în perioada 2011-2013, numărul celor promovați a fost de 316.000, cu peste 50.000 mai mic decât în cele patru sesiuni din 2009-2010. Cea mai plauzibilă cauză este introducerea unui sistem mult mai strict de supraveghere, care a făcut ca rata promovabilităţii să se prăbuşească de la 81,5% în 2009 la 45% în 2011 și 2012. Anul acesta, când sesiunea de examinare a fost pregătită şi administrată în totalitate de reprezentanţii noii puteri, generând şi un scandal de proporţii legat de descoperirea unui sistem de fraudă instituţionalizată, rata promovabilităţii a crescut cu circa zece puncte procentuale, fiind însă în continuare mult sub nivelurile atinse până prin 2009.

„Rata redusă de promovabilitate a bacalaureatului din ultimii ani reduce numărul de candidați eligibili pentru anumite industrii ce necesită studii medii, precum comerț și logistică, unde procesele de recrutare și selecție sunt din ce în ce mai lungi“, arată Adrian Stanciu, CEO al Smartree România. Iar această realitate ar putea duce în anumite situații chiar la descurajarea investitorilor străini sau, în orice caz, la încurajarea cu precădere a acelor investiții care au nevoie de forță de muncă mai slab calificată.

În același timp, precizează Stanciu, „există instrumentele prin care absolvenții fără studii medii pot fi integrați pe piața de muncă“. De exemplu, angajarea lor în munca temporară le poate asigura șansa dobândirii de experiență profesională și poate constitui un început al unui proces mai îndelungat de colaborare cu o companie, mergând până la angajarea permanentă.

Dacă unii patroni cer diploma de bacalaureat candi­daților la un job, pentru alții existența ei nu contează. „Sincer, mă lasă rece. Aș prefera să aibă o specializare și competențe reale“, spune patronul Angst, Sorin Minea.

Într-adevăr, de câţiva ani buni sistemul educațional livrează pe piaţa muncii tot mai puţini specialiști. Astfel, dacă în toamna lui 2005 frecventau şcolile profesionale 289.000 de adolescenţi, în anul 2010/2011 se mai aflau în acelaşi sistem numai 54.000 de elevi. Vina pare a fi a fostului ministru Ecaterina Andronescu. „De departe cea mai gravă acţiune din mandatul său este desfiinţarea şcolilor profesionale. Acestea au fost înlocuite cu o struţo-cămilă, şcolile de arte şi meserii, care reprezentau tot o rută liceală tehnologică, cu un an mai lungă“, explica recent expertul în educaţie Ştefan Vlaston.

Universități în genunchi

Dar cel mai puternic este lovit învăţământul superior. Acesta a fost oricum afectat în ultima perioadă de reducerea naturală a numărului potenţial de „clienţi“ ca urmare a scăderii demografice. Astfel, dacă în toamna lui 2005 existau în sistemul preuniversitar trei milioane de elevi, în în 2012 au început şcoala 2,44 milioane de elevi, fără a-i socoti pe cei din clasa pregătitoare. Asta s-a tradus în scăderea semnificativă a numărului de studenţi – de la 907.000 în toamna lui 2007 la doar 673.000 în anul universitar 2010/2011. Iar rezultatele deplorabile de la „bacul“ de acum doi ani au făcut ca prăbuşirea să se accentueze, în toamna lui 2011 mai figurând în sistemul de învăţământ superior doar 540.000 de cursanţi.

Asta a făcut ca unele universităţi de stat să-şi vadă puse în pericol anumite specializări, dacă nu chiar facultăţi întregi. Astfel, în 2011 la Universitatea din Oradea au rămas libere aproape 1.500 de locuri, iar la cea din Alba Iulia, 800 de locuri. Asta s-a tradus şi în scăderi ale încasărilor, la Universitatea din Suceava rămânând libere 600 de locuri cu taxă, iar la cea din Târgu-Mureş, aproape 400. Situaţia este desigur mai gravă în cazul universităţilor private, care trăiesc aproape exclusiv din taxele plătite de studenţi. Cererea tot mai scăzută şi, în consecinţă, încasările tot mai mici reprezintă unul dintre principalele motive pentru care numeroase specializări din sistemul particular nu au mai cerut în ultimii ani evaluarea ARACIS şi nu au mai fost autorizate.

Nu în ultimul rând, bugetul de stat pierde bani ca urmare a numărului mai mic de elevi care reuşesc să obţină o notă de trecere la „bac“. Taxele pe care unii din aceştia le-ar plăti în sistemul public de învăţământ superior, taxele şi impozitele încasate indirect de pe urma celor care ar urma facultăţi private (de exemplu, impozite şi CAS pe salariile cadrelor didactice sau TVA pe achiziţiile instituţiilor de învăţământ), taxele şi impozitele aplicate serviciilor şi produselor adiacente educaţiei superioare (de la vânzarea de manuale la organizarea de tabere) sunt toate trecute cu minus în buget. La fel și ajutorul de șomaj de 250 de lei la care au dreptul, timp de șase luni, „picații“ care nu reușesc să se angajeze.
S-ar putea spune că destui dintre ei vor reuși, totuși, să-și găsească de lucru în următoarea perioadă şi astfel vor plăti către stat impozite şi contribuţii sociale din salariu şi TVA pentru produsele şi serviciile cumpărate cu banii câştigaţi. Dar şi aici există reversul medaliei: fără bacalaureat şi fără experienţă, mulți tineri au acces la locuri de muncă prost şi foarte prost plătite, aşa că taxele şi impozitele încasate de pe urma lor sunt mai mici decât dacă ar ocupa posturi ce necesită un nivel de educaţie superior.

189 de mii de elevi s-au înscris anul acesta la examenul de bacalaureat, cu 11% mai puţini decât în 2011

http://www.evz.ro/detalii/stiri/bacalaureat-2013-trei-puncte-mai-putin-la-lucrarea-de-romana-pentru-un-olimpic-la-filosof-1047591.html

Bacalaureat 2013: Trei puncte mai puţin la lucrarea de română pentru un olimpic la filosofie

Răzvan Alexandru Pindic, unul dintre reprezentanţii României la Olimpiada internaţională de filosofie consideră că profesorii care i-au recorectat lucrarea la limba română şi i-au scăzut cu trei puncte nota primită iniţial la Bacalaureat trebuie să fie ‘mustraţi şi ajutaţi să depăşească impasul în care se află’.

”Decizia profesorilor care au recorectat lucrarea nu mă afectează sub niciun aspect. Însă, este cu atât mai intrigant un afront gratuit pentru mine decât unul substanţial, pentru că în cazul celui dintâi ultragianţii nu suferă nici măcar o mustrare de conştiinţă”, a declarat pentru Agerpres, absolventul Liceului Teoretic Grigore Moisil din oraşul Tulcea, Răzvan Alexandru Pindic.

În opinia sa, trebuie stabilite cauzele care au dus la scăderea notei acordată iniţial.

”Dacă aceste cauze sunt absolut neprofesionale, înseamnă că nu au ce să caute în rândul profesorilor. Dacă sunt însă cauze de ordin profesional, dacă nu au ştiut mai mult decât atât – pentru că este adevărat că am avut o abordare mai complexă la cel de-al treilea subiect, trebuie mustraţi fiindcă nu au acordat suficientă atenţie şi ajutaţi să depăşească impasul în care se află”, a adăugat Răzvan Pindic.

Absolventul tulcean, câştigător al locului al III-lea la Olimpiada naţională de filozofie din acest an, a primit nota 9,65 la Limba Română, a făcut contestaţie la începutul acestei săptămâni, iar nota finală a fost 6,45, potrivit Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Tulcea, lucrarea sa fiind transmisă ministerului de resort.

După afişarea primelor rezultate obţinute la examenul de bacalaureat, absolvenţii tulceni au depus 326 de contestaţii, cele mai multe dintre acestea, respectiv 107, fiind pentru notele obţinute la Limba Română.

În urma contestaţiilor soluţionate la Slobozia, 179 de note au rămas nemodificate, 62 au fost micşorate, iar 85 de note au fost mărite.

Potrivit inspectorului Dumitru Mihalea din cadrul ISJ Tulcea, în urma contestaţiilor 10 elevi au promovat examenul de bacalaureat, dar procentul iniţial de promovabilitate, respectiv 57,52%, nu a fost modificat nici măcar cu un procent.

http://www.puterea.ro/social/romanii-vor-calitate-nu-cantitate-la-examenul-de-bacalaureat-75084.html

Românii vor calitate, nu cantitate, la examenul de bacalaureat

O mare parte dintre conaţionali consideră în continuare că rata de promovabilitate la bacalaureat trebuie să fie direct proporţională cu nivelul de pregătire al elevilor. În schimb, 14% dintre români îşi doresc ca examenul de la finalul ciclului liceal să fie promovat de cât mai mulţi elevi, deşi ar fi în detrimentul calităţii, iar 8% dintre părinţi ar fi dispuşi să ofere şi mită pentru ca urmaşii lor să poată ajunge la o facultate.

Conform unui studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), nu mai puţin de 92% dintre români nu mai vor să dea mită pentru promovarea bacalaureatului, în special după cazurile consemnate la sesiunea din acest an. În plus, un sfert dintre aceştia îi consideră vinovaţi pe profesori pentru că în fiecare an se discută despre fraudă, în timp ce 13% cred că vina aparţine părinţilor, 10% acuză sistemul educaţional, 10% – elevii, 8% – Ministerul Învăţământului, 6% – Guvernul şi 6% – jurnaliştii. În total, 86% dintre cei intervievaţi consider că profesorii ar trebui să răspundă penal pentru fraudele de la Bac.

Mulţumiţi de schimbări

Nu mai puţin de 48% dintre respondenţi susţin că au o părere bună, iar alţi 17% una foarte bună, despre faptul că subiectele au fost diferenţiate anul acesta la proba de limba română în funcţie de profilul liceelor şi de orele alocate disciplinei, în timp ce un total de 31% afirmă că au una proastă sau foarte proastă. De asemenea, în opinia a peste jumătate dintre respondenţi – 56% -, subiectele de anul acesta de la bacalaureat au fost mai uşoare decât în urmă cu un an, dar peste o treime dintre cei chestionaţi – 37% – apreciază că îmbunătăţirea promovabilităţii faţă de anul trecut se explică prin faptul că elevii au fost mai bine pregătiţi.

„Elementele de fraudă sunt receptate în mai mare măsură decât în alţi ani, dar percepţia asupra stării învăţământului românesc este în continuă apreciere. Pedepsirea fraudei este tratată diferit de către opinia publică: suntem mai permisivi atunci când vorbim despre părinţi sau copiii lor decât dacă ne referim la profesorii care au luat mită“, concluzionează IRES, conform Agerpres.

http://www.ziare.com/ecaterina-andronescu/ministrul-educatiei/invitatii-ziare-com-oana-badea-garantat-andronescu-1245966

Invitatii Ziare.com Oana Badea: Garantat Andronescu!

Ne-am obisnuit deja cu faptul ca, ori de cate ori Ecaterina Andronescu lanseaza o propunere nu este deloc ceea ce pare a fi. De data aceasta, sub aparenta preocupare pentru introducerea examenului de admitere la facultate, politicianul Ecaterina Andronescu impusca cel putin trei iepuri dintr-o lovitura.


In primul rand (si mi se pare cel mai grav aspect), initiaza procesul de ocolire a barierei pe care invatamantul preuniversitar a pus-o, in sfarsit, fabricilor de diplome printr-o mai riguroasa organizare a bacalaureatului.
In 2011 si 2012 s-a spus ca subiectele au fost dificile si de aceea procentele de promovabilitate s-au jucat in jurul lui 45%. Un mai tarziu, in 2013, desi subiectele au avut un grad de dificultate substantial redus, s-a dovedit ca, din totalul absolventilor de liceu, doar 48% reusesc sa obtina diploma de bacalaureat. In concluzie, dupa trei ani, problema fabricilor de diplome ramane nerezolvata.
E suficient sa ne amintim faptul ca in 2011 Ecaterina Andronescu a sustinut un proiect de lege care ar fi permis accesul in invatamantul superior fara examenul de bacalaureat si ii intelegem, astfel, filozofia de caz.
Mai mult, pentru a cuprinde cu varf si indesat ipocrizia doamnei Andronescu va prezint amendamentul pe care aceasta l-a initiat alaturi de alti senatori, in comisia de invatamant din Senat, la finele anului 2012: „Art. 134. – (1) Admiterea in invatamantul superior de stat, particular si confesional pentru fiecare ciclu si program de studii universitare este de competenta fiecarei institutii de invatamant superior si se organizeaza pe baza metodologiilor specifice de admitere stabilite de Senatul universitar, cu respectarea prevederilor legale in vigoare”. Nici vorba, asadar, despre vreun examen.
Subminarea constanta a ministrului Remus Pricopie
In al doilea rand, prin aceasta propunere, continua procesul de subminare constanta a ministrului Remus Pricopie. In spatiul public, parerile Ecaterinei Andronescu suna mereu a directiva de partid si contureaza incercarea disperata a acesteia de a dovedi partidului din care face parte ca este singura solutie valabila pentru minister.
Chiar niciun pesedist nu are curajul sa-i spuna in fata ceea ce li se spune multora in particular si este cunoscut, deja, in toate mediile politice?
Incercarile ministrului Pricopie de a-si marca mandatul prin viziunea proprie nu par a fi tolerate de cea care l-a sustinut pana nu demult. Judecati singuri declaratia despre introducerea examenului de admitere: „Am discutat la partid, toata lumea a fost de acord”.
A avut intalniri cu toata lumea: Liviu Pop, Dragnea, sindicat,… asociatia de locatari si, in general, orice drumet a acceptat subiectul. A discutat, se intelege, mai putin cu ministrul in functie. Eleganta pana la capat, nu-i asa?
Nu in ultimul rand, politicianul Ecaterina Andronescu demonstreaza (pentru a cata oara?) ca nu rateaza nicio ocazie in a-si desavarsi propria imagine. Stie foarte bine ca in politica perceptia conteaza mai mult decat realitatea in sine si actioneaza ca atare. Sa nu uitam, totusi, ca omul de rand numeste acest procedeu spoiala, si bine face.
Clar si verificabil este ca, in baza legii actuale, nicio facultate nu este ingradita sa organizeze admiterea printr-un examen riguros. Mai mult, o prevedere precum cea enuntata public de catre doamna Andronescu, in anii anteriori ar fi fost taxata, chiar de dumneaei, ca fiind o incalcare grava a autonomiei universitare.
In ceea ce priveste preuniversitarul, nu este deloc interesata de autonomia organizarii examenelor de admitere de catre licee si decide, cu de la sine putere, ca repartitia computerizata e cea mai buna – ca doar a inventat-o.
Examenul de admitere, atat pentru liceu, cat si pentru facultate, ca forma de exercitare a autonomiei institutionale, este prevazut in acest moment de lege si nu necesita interventii legislative, Ecaterina Andronescu dorind sa foloseasca actualul context pentru inca o ciuntire a Legii Educatiei Nationale.
In multiplele sale mandate de ministru, deputat sau senator, nu a facut nimic pentru reintroducerea examenelor de admitere, deoarece nu a vrut si nu a crezut in ele. Acum, pentru ca este un subiect pe agenda publica si da bine sa te arati preocupat si sa vorbesti despre asta, doamna Andronescu incearca sa ne mai pacaleasca inca o data.
Garantat Andronescu!
Oana Badea a detinut functia de secretar de stat in Ministerul Educatiei in guvernul Boc, dupa ce, anterior, a fost inspector scolar general adjunct la Inspectoratul Scolar Judetean Alba.

 

http://www.ziare.com/afaceri/industria/rezultatele-slabe-la-bacalaureat-lovesc-in-economie-cum-pierde-statul-1246195

Rezultatele slabe la bacalaureat lovesc in economie – cum pierde statul

Rata de promovare scazuta inregistrata in ultimii ani la examenul de bacalaureat loveste puternic in economie, reducand numarul de candidati eligibili pentru anumite industrii ce necesita studii medii, precum comert si logistic.

In cele cinci sesiuni de bacalaureat (trei de vara si doua de toamna) organizate in perioada 2011-2013, numarul celor promovati a fost de 316.000, cu peste 50.000 mai mic decat in cele patru sesiuni din 2009-2010, arata Capital.
„Rata redusa de promovabilitate a bacalaureatului din ultimii ani reduce numarul de candidati eligibili pentru anumite industrii ce necesita studii medii, precum comert si logistica, unde procesele de recrutare si selectie sunt din ce in ce mai lungi”, a declarat Adrian Stanciu, CEO al Smartree Romania.
Acest lucru ar putea conduce, in anumite situatii, chiar la descurajarea investitorilor straini sau, in orice caz, la incurajarea cu precadere a acelor investitii care au nevoie de forta de munca mai slab calificata.
Bacalaureat 2013: Rezultatele finale, dupa contestatii
De asemenea,adauga Stanciu, „exista instrumentele prin care absolventii fara studii medii pot fi integrati pe piata de munca”.
Astfel, angajarea lor in munca temporara le poate asigura sansa dobandirii de experienta profesionala si poate constitui un inceput al unui proces mai indelungat de colaborare cu o companie, mergand pana la angajarea permanenta.

Daca unii angajatori cer diploma de bacalaureat, pentru altii conteaza mai putin acest aspect.
„Sincer, ma lasa rece. As prefera sa aiba o specializare si competente reale”, spune patronul Angst, Sorin Minea.
Bugetul de stat pierde bani insa bani ca urmare a numarului mai mic de elevi care reusesc sa obtina o nota de trecere la Bac.

Taxele pe care unii din acestia le-ar plati in sistemul public de invatamant superior, taxele si impozitele incasate indirect de pe urma celor care ar urma facultati private (de exemplu, impozite si CAS pe salariile cadrelor didactice sau TVA pe achizitiile institutiilor de invatamant), taxele si impozitele aplicate serviciilor si produselor adiacente educatiei superioare (de la vanzarea de manuale la organizarea de tabere) sunt toate trecute cu minus in buget.

La fel si ajutorul de somaj de 250 de lei la care au dreptul, timp de sase luni, cei care nu au obtinut o nota de trecere la examenul de maturitate.

http://www.ziare.com/scoala/bacalaureat/copiii-care-au-fraudat-bac-ul-nu-vor-reusi-in-viata-sondaj-ires-1245989

Copiii care au fraudat Bac-ul nu vor reusi in viata – sondaj IRES

Romanii cred ca elevii sunt principalii vinovati de rata de promovare scazuta la bacalaureat, dar si ca ar fi mai bine sa avem detinatori de diplome de bacalaureat mai putini, dar mai bine pregatiti sau ca anul acesta s-a fraudat mai mult decat anul trecut, arata un sondaj IRES.


Examenul de Bacalaureat din acest an a fost marcat de numeroase acuzatii de frauda, spaga, scandal, ancheta sau proasta organizare, iar nivelul subiectelor a fost criticat, nu putini fiind cei care au spus ca el a fost in mod deliberat coborat pentru a fi alimentate „fabricile de diplome universitare”

In acest context, Institutul Roman pentru Evaluare si Strategie – IRES a realizat un studiu cu privire la desfasurarea examenului si rezultatele obtinute in sesiunea iunie-iulie, care a vizat identificarea perceptiilor publice, investigarea modului in care populatia se raporteaza la sistemul educational din Romania, identificarea factorilor pe care populatia ii indica drept generatori ai rezultatelor scazute obtinute la nivelul intregii tari, precum si pozitionarea cetatenilor fata de fraudarea bacalaureatului, se arata intr-un comunicat remis Ziare.com.
Toate aceste elemente au fost analizate comparativ cu studiile similare realizate in iulie 2011 si iulie 2012.
Astfel, ca principali vinovati pentru faptul ca doar jumatate dintre absolventi au luat bacalaureatul sunt considerati elevii insisi (44%), pe locul doi clasandu-se sistemul educational (16%), profesorii (14%) si parintii (11%).
Totodata, principala explicatie pentru cresterea ratei de promovare ar fi mai buna pregatire a elevilor (38%), urmata de faptul ca subiectele au fost mai usoare (17%) si fraudare-dare de mita (9%).
82% dintre respondenti considera ca este bine ca bacalaureatul sa fie promovat de elevi mai putini, dar mai bine pregatiti, si doar 14% considera ca examenul de final de liceu trebuie sa fie trecut de mai multi absolventi slab pregatiti.

De asemenea, un procent urias (92%) dintre respondenti sustin ca nu ar da bani pentru copiii lor sa treaca bac-ul.
Doua treimi considera ca diferentierea subiectelor la limba romana a fost o idee buna si foarte buna, iar marea majoritate ca subiectele de anul acesta au fost mai usoare ca cele de anul trecut.
Si organizarea examenului este privita ca fiind mai buna decat in anii anteriori. In schimb, procentul celor care cred ca rezultatele de anul acesta sunt cele reale a scazut de la 72% in 2011 si 83% in 2012, la doar 66% in acest an. Situatia este similara si la intrebarea „credeti ca rezultatele obtinute de elevi reflecta nivelul real al cunostintelor acumulate in timpul scolii?”, doar 60% fiind de aceasta parere.

In ceea ce priveste fraudarea examenului, a crescut foarte mult procentul celor care cred ca anul acesta s-a fraudat mai mult decat in anii anteriori. Astfel, 27% dintre respondenti cred ca s-a fraudat mai mult (fata de doar 12% anul trecut), in timp ce doar 38% considera ca s-a fraudat mai putin (comparativ cu 71% anul trecut).

De vina pentru fraude ar fi in principal profesorii (25%), apoi parintii (13%), sistemul educational si elevii (10%) si Ministerul Invatamantului (8%).
70% dintre respondenti cred ca elevii pentru care parintii au platit bani pentru a trece bacalaureatul nu vor reusi in viata. In context, 42% considera ca parintii care au dat bani trebuie pedepsiti, iar lor li se adauga alti 26% care spun ca ar trebui pedepsiti si parintii si copii. Doar 25% au declarat ca nu trebuie pedepsit nimeni pentru mita la bac.
Studiul a fost realizat in perioada 9-10 iulie 2013 pe un esantion de 1.148 indivizi de 18 ani si peste, avand o eroare maxima tolerata de +/- 3%.

UNIVERSITAR

http://adevarul.ro/educatie/universitar/admiterefacultate-2013-Incep-inscriereile-cursurile-licenta-snspa-1_51e27517c7b855ff56393adc/index.html

ADMITERE FACULTATE 2013 Încep înscrierile pentru examenele de admitere la SNSPA

ADMITERE FACULTATE 2013 / Luni încep înscrierile la admiterea de la Facultatea de de Comunicare şi Relaţii Publice şi la Facultatea de Management din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA). De asemenea, admiterea la Facultatea de Administraţie Publică începe de marţi, 16 iulie.

Calendarul admiterii la SNSPA arată că admiterea a început pe 15 mai cu înscrierile la Facultatea de Ştiinţe Politice şi se va încheia de 27 iulie cu afişarea rezultatelor finale la Facultatea de Administraţie Publică.

Calendar admitere Facultatea de Administraţie Publică:

Înscriere: 16 – 23 iulie 2013

Concurs: 26 iulie 2013

Afişarea rezultatelor: 27 iulie 2013

Calendar admitere la Facultatea de Comunicare şi Relaţii publice:

Înscriere: 15 – 19 iulie 2013

Concurs: 21 iulie 2013

Afişarea rezultatelor: 24 iulie 2013

Calendar admitere Facultatea de Management (Specializări/Programe de studii: Management):

Înscriere: 15 – 19 iulie 2013

Concurs: 22 iulie 2013

Afişarea rezultatelor: 23 iulie 2013

Condiţii de admitere:

  • 50% nota obţinută la examenul scris, 50% media obţinuta la examenul de bacalaureat.
  • examen scris (tip grilă), la alegerea candidatului, dintre următoarele discipline: Economie, Geografie, Istorie, Limba Engleză sau Matematică.

La Facultatea de Ştiinţe Politice s-au terminat deja înscrierile (15 mai-8 iulie).

Acte necesare la înscriere:

  • copie legalizată după diploma de la Bacalaureat sau după adeverinţa de absolvire a liceului
  • copie legalizată după certificatul de naştere
  • copie legalizată după certificatul de căsătorie sau de schimbare a numelui, dacă este cazul
  • adeverinţă medicală în original de la medicul de familie pe care să fie menţionat „clinic sănătos pentru înscrierea la facultate“
  • copie xerox după buletin/carte de identitate
  • patru fotografii color de tip buletin de identitate (3/4)

Candidaţii trebuie să prezinte toate aceste acte într-un dosar plic la admitere şi să aibă asupra lor buletinul sau cartea de identitate în original.

De asemenea, pe lângă actele menţionate mai sus, candidaţii mai trebuie să anexeze o cerere de înscriere pe care o completează online, pe site-ul SNSPA.

Taxa de înscriere este de 150 de lei pentru toate facultăţile, iar taxa de înmatriculare este de 100 de lei.

Taxele de studiu la învăţământul la zi sunt de minim 2.000 de lei la toate facultăţile, iar pentru învăţământul la distanţă, care este valabil numai pentru Facultatea de Administraţie Publică şi Facultatea de Ştiinţe Politice este de minim 1.600 de lei pe an.

Înscrierile la Universitatea din Bucureşti au început miercuri, 10 iulie şi se vor termina pe 18 iulie, urmând ca examenele de admitere să fie susţinute în perioada 19-25 iulie, iar rezultatele să se afişeze pe 27 iulie.

Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, şansele absolvenţilor români de a se angaja în alte state membre au crescut considerabil pe hârtie, dar în practică doar câteva facultăţi din România pot deschide mai larg uşa, direct către joburile din Occident.

Înscrierile oficiale la Universitatea Politehnică Bucureşti (UPB) au loc în perioada 12-20 iulie, la secretariatele facultăţilor, însă cei care se preînscriu online, pe site-ul admiterii la UPB, până joi la ora 24.00, primesc o reducere de 10% din taxa de înscriere, susţin reprezentanţii instituţiei.

Rectorul UBB, Ioan-Aurel Pop, a anunţat că în anul universitar 2013-2014 sunt 4.891 de locuri bugetate şi 9.414 de locuri în regim de taxă la licenţă. Pentru master sunt circa 9.200 de locuri. Deci, per total, licenţă plus master, UBB are aproximativ 24.000 de locuri de admitere.

Admitere facultate 2013 / Universitatea „Politehnica” din Timişoara organizează concurs de admitere pentru ciclul licenţă la 56 de specializări, în cele 10 facultăţi. Înscrierile încep luni şi se pot face şi on-line.

http://adevarul.ro/educatie/universitar/ministerul-educatiei-1_51e13058c7b855ff5634e296/index.html

Scandalul diplomelor de la Spiru Haret îmbogăţeşte casele de avocatură. Ministerul Educaţiei se plânge că nu mai face faţă proceselor

Goana după profit a universităţilor particulare şi incompetenţa celor care au condus Ministerul Educaţiei în ultimii ani au dat naştere unei situaţii scandaloase, din care câţiva băieţi deştepţi s-au îmbogăţit, iar zeci de mii de cetăţeni au rămas cu ochii în soare.

Scandalul diplomelor de la Spiru Haret a izbucnit în 2009, când Ecaterina Andronescu, ministrul Educaţiei de la acea vreme, a anunţat că formele de învăţământ ID (învăţământ la distanţă) şi FR (fără frecvenţă) ale Universităţii Spiru Haret nu sunt autorizate şi funcţionează în ilegalitate. Culmea e că ministerul nu se obosise prea tare până atunci să le semnaleze acest lucru zecilor de mii de studenţi care urmau cursurile respectivelor forme de învăţământ.

De fapt, nici nu ar fi avut cum din moment ce, din câte se pare, nu avea habar dacă formele respective de învăţământ sunt autorizate sau nu. Conform unei declaraţii de anul trecut, Ecaterina Andronescu a cerut verificarea Universităţii Spiru Haret abia când a văzut cifra uriaşă de absolvenţi din anul 2009: “În momentul în care s-au cerut formularele de diplome pentru absolvenţii anului 2009, universitatea aceasta a cerut 50.000 de diplome. Când am văzut, am spus că au greşit cu un ordin de mărime şi am cerut să verifice dacă cifra este corectă. Era, iar cu un an înainte se întâmplase acelaşi lucru. Şi atunci am încercat să vedem dacă toate aceste programe care aveau absolvenţi, funcţionează legal sau nu. O comisie pe care am trimis-o acolo a constantat că erau foarte multe programe de învăţământ la distanţă care nu erau autorizate”.

De notat că Ecaterina Andronescu, tot în calitate de ministru al Educaţiei, a fost cea care a acreditat Universitatea Spiru Haret atunci când aceasta a fost înfiinţată, în anul 2002, de către Aurelian Bondrea, un fost activist comunist.

3.000 de clienţi dintr-un foc

După ce plătiseră bani grei pe taxele de studii, zeci de mii de oameni s-au trezit astfel în situaţia de a rămâne fără diplome. Cu conturile pline, Universitatea Spiru Haret a dat vina pe minister, acuzându-l că încalcă legea educaţiei. Bineînţeles, ministerul a pasat şi el responsabilitatea în curtea universităţii. La mijloc au rămas absolvenţii, aşteptând în zadar o rezolvare a situaţiei.

Din 2009 şi până în prezent, fiecare politician care a preluat funcţia de ministru al Educaţiei a promis o rezolvare, dar nici unul a reuşit să tranşeze în vreun fel problema absolvenţilor de la Spiru Haret. Între timp, sătui să mai aştepte, aceştia au început să dea în judecată ministerul şi universitatea. Casele de avocatură au mirosit imediat potenţialul unei afaceri uriaşe şi se bat să atragă cât mai mulţi clienţi aflaţi în această cauză, dezchizându-şi, pe site-uri, secţiuni speciale dedicate absolvenţilor de la Spiru Haret.

Casa de avocatură “Coltuc şi asociaţii” a reprezentat, până acum, peste 3.000 de absolvenţi la Spiru Haret, dintre care 1.495 au câştigat deja în instanţă, iar diplomele de licenţă le-au fost eliberate. Pe tot cuprinsul ţării sunt în derulare mii de procese, iar circa 15.000 de absolvenţi au avut deja câştig de cauză. În timp ce casele de avocatură fac bani grei, statul are numai de pierdut: bani de la buget pentru suportarea daunelor şi îngreunarea instanţelor din toată ţara, aglomerate cu mii de procese.

Paradoxal, în loc să încerce o rezolvare a situaţiei pe ultima sută de metri, Ministerul Educaţiei se plânge că are prea puţini jurişti şi nu mai face faţă proceselor. În cadrul unei dezbateri organizate luna trecută de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, ministrul Remus Pricopie s-a văitat că cei trei jurişti ai ministerului sunt prea puţini pentru cele 12.000 de procese în care este implicată, în acest moment, instituţia pe care o conduce. Pricopie a recunoscut că ministerul este obligat să aprobe eliberarea diplomelor pentru cei care câştigă în instanţă: “Noi suntem obligaţi să eliberăm talonul de diplomă, iar apoi universitatea eliberează diplomele”.

Cei de care a depins rezolvarea situaţiei declară cu nonşalanţă că nu se poate face nimic. “Nu există cale pentru a fi luată o decizie administrativă care să rezolve problema pentru toţi absolvenţii universităţii. Am încercat să rezolv această problemă când am fost ministru, dar nu s-a putut. Singura soluţie pentru absolvenţii de la Spiru Haret este să dea ministerul în judecată”, a declarat Liviu Pop, fostul ministrul al Educaţiei, pentru ziarul “Puterea”.

Incompetenţă pe banii noştri

Incapacitatea autorităţilor de a rezolva problema absolvenţilor de la Spiru Haret îi afectează pe toţi cei care plătesc taxe şi impozite la bugetul de stat. Zecile de mii de procese deschise împotriva ministerului au ca finalitate nu doar eliberarea unor diplome, ci şi plata unor daune către absolvenţi, pe care Ministerul Educaţiei trebuie să le suporte în solidat cu Universitatea Spiru Haret. În majoritatea cazurilor este vorba de cheltuielile de judecată care se cifrează la aproximativ 300 de lei de persoană.

În multe situaţii, însă, casele de avocatură îi îndeamnă pe cei care au câştig de cauză în instanţă să ceară şi alte daune. Casa de avocatură “Coltuc şi asociaţii” a organizat, în urmă cu două zile, o conferinţă de presă în care a prezentat şi un caz concret. Un absolvent a câştigat în instanţă daune de 72.000 de lei (720 de milioane de lei vechi), reprezentând taxele de şcolarizare, cheltuielile de transport şi beneficiul nerealizat în urma incapacităţii de a-şi folosi calitatea de absolvent de studii superioare.

Ministerul Educaţiei este obligat să suporte o parte din această sumă, bineînţeles din bani publici.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/evz-chisinau-universitatile-din-romania-visul-absolventilor-basarabeni-1047542.html

EVZ CHIŞINĂU. Universitățile din România, visul absolvenților basarabeni

Anul acesta sunt oferite 5.500 de burse pentru tinerii basarabeni, cu 500 mai mult decât în 2012.

O bună parte dintre tinerii care au obţinut rezultate bune la Bac doresc să-şi continue studiile în România. Acesta a fost motivul pentru care sute de tineri s-au grăbit să ajungă la Târgul Universităţilor din România, organizat la Chişinău.

În acest an statul român oferă 5.500 de burse pentru tinerii basarabeni, cu 500 mai mult decât în 2012. „Visul nostru e să obţinem o bursă la o facultate de Drept din România. Acolo se face adevărată carte”, spune Tamara Vârlan, mama unui proaspăt absolvent de liceu din Chişinău. Printre facultăţile cele mai solicitate de moldoveni sunt Medicina, Dreptul, Economia din Bucureşti şi Iaşi.

„Nu prea sunt persoane care doresc să studieze la Matematică, Informatică, Biologie. Aici sunt însă cele mai mari şanse de a deveni studenţi pentru tinerii basarabeni. Cei cu note mici la bacalaureat au, de asemenea, şanse mai mari să ajungă studenţi la universităţile din oraşele mici”, spune Victoria Botea, reprezentanta oraşului Oradea.

La târg au venit şi absolvenţi ai liceelor ruse. Igor Guţu era însoţit de fiica sa, speriată ca va trebui să susţină examenul la limbă română. Reprezentantul Constanţei i-a asigurat că fata, care se exprimă cu dificultate în română, nu va trebui să susţină niciun test deoarece are nota 9 la Bac. La Petroşani în fiecare an rămân locuri libere. Anul acesta s-au acordat 100 de burse. ”La noi ar putea să intre şi cu media 6”, spune Dumitru Scutelnic, reprezentantul Universităţii din Petroşani.

Merg la studii şi rămân acolo

Mulţi dintre absolvenţii care pleacă la studii în România nu se mai întorc în ţară, fie din cauză că nu-şi pot găsi acasă un loc de muncă, fie pentru că salariile sunt mici. „În Suceava studiază aproximativ 700 de tineri. Doar 30% dintre cei plecaţi se în

torc acasă. Şi eu aş vrea să rămân în România, dar să colaborez şi cu R. Moldova”, menţionează Cristian Ignatov, preşedintele Asociaţiei Basarabenilor din Suceava. În acest context, prim-ministrul Iurie Lenacă vine cu propunerea ca absolvenţii care pleacă în România să studieze acolo doar o jumătate de an, apoi să revină acasă. „Majoritatea celor care pleacă la studii în România nu se mai întorc în ţară. I-am propus prim-ministrului Victor Ponta Programul Erasmus. Reacţia acestuia a fost pozitivă”, a afirmat Iurie Leancă.

Cum sunt repartizate bursele

Dintre cele 5.500 de burse, 1.500 au fost acordate pentru învăţământul preuniversitar. Alte 3.300 de burse sunt pentru studii superioare, ciclul I, inclusiv 390 de burse pentru extensiunile Bălţi–Cahul. 550 de burse sunt pentru studiile de master, doar pentru deţinătorii diplomei de licenţă din România. La rezidenţiat în acest an sunt disponibile 25 de burse, iar la doctorat – 125 de burse. Cele mai multe burse sunt oferite la Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi, Universitatea din Petroşani, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Universitatea Vasile Alecsandri din Bacău. Majoritatea universităţilor le pun la dispoziţie basarabenilor cămine gratis.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/1047491.html

Licenţă pentru libertate, creaţie, leadership şi străinătate. Facultatea de Comunicare şi Relaţii Internaţionale a Universităţii “Danubius”

COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE

Simptomele profesionistului

Ți se întâmplă adeseori să treci pe lângă un panou publicitar şi să te gândeşti că nu se potriveşte o anumită formă sau culoare  mesajului care ar trebui transmis ? În mintea ta este deja conturată varianta cea mai bună a acelui panou?
Îţi place să te joci cu sensurile cuvintelor, să le aşezi în formule magice pe care să le înţeleagă doar anumite persoane?

Ai răbdarea de a asculta şi de a-ţi lua notiţe la evenimente diverse, de multe ori mai multe într-o singură zi?

Poţi apoi să desprinzi esenţialul fiecărui asemenea eveniment şi să-l transmiţi cu uşurinţă?

Poţi îmbogăţi lumea cu înţelesuri şi interpretări, reinventând-o?

Te gândeşti vreodată că omul public de la televizor sau de la radio nu a are un PR bun sau nu are deloc pentru că vestimentaţia este caraghioasă sau pentru că  discursul este neîngrijit? Îţi spui în aceste momente: Trebuia să  se îmbrace aşa şi aşa şi spună asta sau asta?

Ai insomnii când se apropie ziua de naştere a unei persoane apropiate şi te frământă scenariul surprizei pe care vrei să o pui la cale?

Dacă răspunsul la aceste întrebări este DA, atunci tratamentul este cariera în  domeniul  Ştiinţelor Comunicării, specializarea Comunicare şi Relaţii Publice. Facultatea de Comunicare şi Relaţii Internaţionale din cadrul Universităţii „Danubius” are 100 de locuri la această specializare, 50 la învăţământul cu frecvenţă şi 50 la învăţământ la distanţă.

Tu alegi, după trei ani de studiu, dacă vei profesa ca şi specialist relaţii publice, mediator, purtător de cuvânt, brand manager, organizator târguri şi expoziţii, prezentator expoziţii, formator, profesor în învăţământul gimnazial – ştiinţe ale comunicării, responsabil al managementului de responsabilitate socială etc.

Studenții acestei facultăți își desfășoară  practica în modernul studio de televiziune GetTV al Univeristății „Danubius” precum și în redacția Ziarului Danubius News (foto).

Persoana fără de care managerul nu reuşeşte: ASISTENŢĂ MANAGERIALĂ ŞI SECRETARIAT

Dinamica afacerilor, dorinţa de mai mult şi mai bine implică o activitate enormă în mediul de afaceri. Managerii sunt depăşiţi de volumul activităţilor cărora trebuie să le facă faţă zilnic şi au nevoie de ajutor, de specialişti instruiţi pentru a le fi mâna dreaptă, oameni responsabili şi de încredere care simt pulsul afacerii şi care ştiu cum ar trebui să gândească şi să acţioneze managerul, oameni care au puterea de a lua decizii în lipsa acestuia, de preferat mai bune chiar decât cele pe care le-ar fi luat şeful.

Peste trei ani, vor avea prioritate la angajare în faţa managerilor marilor companii 100 de  absolvenţi ai acestei specializări care vor putea deveni: asistent manager, şef de cabinet, secretar asistent – director care, printre altele, asistă şeful companiei în probleme de comunicare, de documentare şi coordonare a gestiunii interne a firmei, secretar notariat, funcţionar administrativ etc.

Carieră cu popasuri internaţionale: RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞI STUDII EUROPENE

Cei 50 de candidaţi ai acestei specializări se înscriu  cu diplomaţie, capacitate de negociere a conflictelor, atracţie pentru viaţa politică naţională şi internaţională, cunoscători a două limbi străine, fascinaţi de o profesie în cadrul instituţiilor europene iar după trei ani sunt absolvenţi  pregătiţi pentru a profesa ca specialişti în relaţii internaţionale, consilier pe probleme de relaţii internaţionale şi integrare europeană în instituţii publice şi private, analist de politică externă, consilier şi manager pentru proiecte europene etc.

Taxa, investiţie minimă pentru viitor maxim

Candidaţii hotărâţi care optează pentru Facultatea de Comunicare şi Relaţii Internaţionale a Universităţii „Danubius”, convinşi de performanţa generaţiilor anterioare şi care se înscriu în prima sesiune de admitere (8 – 30 iulie 2013) au locul asigurat şi beneficiază de reducere de taxă!

Absolvenţii de Bacalaureat care au obţinut media de cel puţin 9.30, au primul an de studii gratuit iar dacă vor continua să fie la fel de buni şi în anii de studenţie taxa este redusă proporţional cu media anilor de studii, studentul de 10 fiind scutit de achitarea taxei!

http://www.evz.ro/detalii/stiri/admitere-facultate-2013-burse-1046951.html

ADMITERE FACULTATE 2013. Bursele care garantează o studenţie fără griji

ADMITERE FACULTATE 2013. Tinerii bine informaţi, cu note peste medie, au toate şansele să fie scutiţi de costul ieşirilor de weekend, al cărţilor pentru facultate, al chiriei sau chiar al unui an de şcolarizare în străinătate.

Viaţa de student presupune o sumedenie de cheltuieli, greu de „amortizat” chiar şi pentru părinţi. Tinerii care vor să scape de povara grijilor materiale şi să se bucure la maximum de experienţa studenţească au de ales între mai multe tipuri de bursă.

Criteriul-cheie: notele bune

Cele mai des accesate sunt bursele acordate anual de universităţi, prin intermediul ministerului Educaţiei. Astfel, bursele de merit au o valoare medie de 400 de lei pe lună şi sunt acordate celor mai silitori studenţi, cu o medie anuală anterioară de minimum 9,50.

Ceva mai consistente sunt bursele de performanţă, însă numai studenţii implicaţi în proiecte de cercetare ştiinţifică se pot califica pentru acestă sumă. La Universitatea Bucureşti, spre exemplu, valoarea acestor burse este de 500 de lei lunar. Studenţii care nu au valenţe de cercetători se pot bucura şi ei de o bursă de studiu, de circa 350 de lei, acordată prin concurs tinerilor cu cele mai mari note de la respectiva specializare.

Cea mai mică valoare, 300 de lei, o au bursele sociale, destinate studenţilor care provin din familii sărace sau celor diagnosticaţi cu boli cronice grave, precum TBC, epilepsie, cardiopatii congenitale, virusul HIV etc.

Tinerii care aspiră să înveţe peste hotare „vânează” o categorie specială de burse, care însă necesită şi mai mult efort. Bursele prin acord bilateral, spre exemplu, sunt o adevărată mană cerească pentru studenţi.

Pentru a accesa o astfel de bursă, aplicanţii depun un dosar de candidatură la Centrul Naţional pentru Burse de Studii în Străinătate (CNBSS), urmând să fie acceptaţi sau nu de partea externă, după câştigarea concursului naţional. Avantajul este că toate costurile vor fi acoperite de statul român şi ţara gazdă, începând de la transport şi cheltuielile de şcolarizare, până la întreţinere şi asistenţă medicală.

Bursă de cinci stele

Un permis către străinătate îl reprezintă şi bursele scoase la concurs de Serviciul German pentru Schimburi Academice (DAAD). Elevii de la liceele obişnuite pot opta pentru burse DAAD dacă ştiu foarte bine limba, însă bursa pe 5 ani poate fi accesată doar de către cei cu Bacalaureat german.

Miruna Bacali (23 de ani), studentă în ultimul semestru la un masterat interdisciplinar la Universitatea din Jena, şi Elena Capăţână (24 de ani), aflată în anul doi la master la Universitatea Tehnică din Berlin, au avut şansa să termine un liceu cu predare în limba germană.

Plecarea în sine a presupus un efort pentru ambele, dar fetele spun că a meritat. „Procesul de înscriere se aseamănă cu ceea ce orice absolvent întâmpină în momentul în care îşi caută un job”, explică Miruna. Iar valoarea bursei lunare, în jur de 750 de euro, a făcut tranziţia mai lină.

„Folosită atent, bursa acoperă toate costurile. Cea mai costisitoare în Germania este chiria, dar se oferă posibilitatea unui ajutor financiar suplimentar. Singura ta treaba este să te concentrezi pe studiu şi să iei note mari”, este de părere Elena. În prezent, ambele tinere sunt voluntare în cadrul Ligii Studenţilor Români din Străinătate, alături de care se implică în proiecte pentru a convinge studenţii plecaţi să revină acasă.

 

http://www.evz.ro/detalii/stiri/admitere-facultate-2013-studii-in-strainatate-1046747.html

ADMITERE FACULTATE 2013. Dilemă de viitor student: studii în străinătate sau în ţară?

ADMITERE FACULTATE 2013. Universităţile româneşti excelează în câteva domenii-cheie, însă tinerii tânjesc după mai mult.

Decizia de a studia în ţară sau peste hotare, deşi aparent complicată, ar trebui să fie dictată de domeniul preferat. Ştiinţele exacte, Ingineria, Medicina, dar şi Istoria, spun rectorii români, sunt domenii care nu a

u niciun handicap la noi comparativ cu centrele universitare din străinătate. La polul opus se află programele de Ştiinţe Politice, Business şi IT, arată un studiu Educativa realizat anul trecut, pentru care tinerii aleg ţări precum Marea Britanie (60%), Danemarca (32%), SUA (30%) sau Germania (29%). Rectorii din ţara noastră recunosc deschis că experienţa internaţională reprezintă o lecţie de viaţă, dar spun că tinerii care aleg să rămână lângă familie sunt la fel de câştigaţi.

Reţeta unor studii echilibrate

„La Medicină, spre exemplu, rămân în ţară studenţii cu adevărat buni. În primul rând, costurile sunt mai mici, iar curricula aceeaşi. În al doilea rând, pot fi siguri că nu vor avea probleme de angajare la orice spital sau clinică din străinătate pentru că nu trebuie să-şi echivaleze diplomele, cel puţin în UE. Medicina este o lume cu circuit închis, ne cunoaştem între noi prin intermediul congreselor internaţionale”, explică Vasile Astărăstoae, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa” din Iaşi.

Ideal ar fi ca tinerii săşi înceapă cariera academică aici şi să o consolideze peste hotare, printr- un master sau doctorat, sunt de părere rectorii Ioan Aurel Pop, de la Universitatea „Babeş- Bolyai” din Cluj şi Vasile Işan, şeful Universităţii „Al. Ioan-Cuza” din Iaşi. „Universităţile străine oferă în primul rând o stare de spirit. Ai ocazia să te întâlneşti cu somităţi din acel domeniu, şi, chiar dacă termini într-un domeniu insignifiant, să spunem la Harvard, tot este ceva”, glumeşte Işan.

De necesitatea combinării şcolii de aici cu cea de afară vorbesc şi studenţii rămaşi în ţară. „Trăim în vremuri în care nu trebuie să ne mai agăţăm de fusta patriei mamă. Universităţile din afară sunt net superioare celor de la noi”, crede Vlad Bujdei (23 de ani), student în anul II la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA).

Tânărul, care a petrecut trei ani până să găsească o facultate potrivită în România, urmează să plece prin programul de studii Erasmus la o universitate din Ungaria.

A descoperit România învăţând printre străini

N-a rezistat tentaţiei de a-şi continua educaţia peste hotare nici Ema Stoian (27 de ani), plecată acum trei ani în China, cu o bursă prin acord bilateral.

Astăzi, urmează un master în Regie de Film la Academia de Film din Beijing şi este singura româncă dintr- un total de zece masteranzi.

Timpul petrecut printre străini, povesteşte Ema, i-a deschis ochii în privinţa cinematografiei de la noi: „Am fost invitată recent să iau prânzul cu Preşedintele de Onoare al Universităţii şi cu alţi profesori de marcă ai Beijing Film Academy. Discuţia a fost monopolizată de subiectul România şi filmul românesc. Mai mult, o prietenă de la Academia de Film din Budapesta mi-a mărturisit că, la acest moment, printre dascălii şi colegii săi, şcoala de film din România trece drept cea mai bună din Europa”.

Ema crede că opţiunea de a studia în afară „nu trebuie să fie alternativa la învăţământul românesc”, ci dorinţa de a evolua.

„Este o altă etapă de maturizare, care te face mai deschis, mai optimist, mai bun. Îţi dezvolţi o inteligenţă emoţională fără de care va fi greu să reuşeşti în viitorul context global”, arată românca, coordonatoarea Filialei din China a Ligii Studenţilor Români din Străinătate (LSRS).

Acesta are de gând să se întoarcă în ţară la finalul masterului, în 2015, şi să-şi termine cel de-al doilea master, în Comunicare.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/admitere-facultate-2013-locuri-fara-numar-dar-platite-la-facultatile-de-stat-1047165.html

ADMITERE FACULTATE 2013. Locuri fără număr, dar plătite la facultăţile de stat

ADMITERE FACULTATE 2013. Notele mari de la examenul maturităţii aduc veşti bune şi marilor universităţi de stat, nu doar pentru „fabricile de diplome” din privat: mai mulţi tineri dispuşi să plătească pentru statutul de student.

Creşterea superficială din acest an a ratei de promovare la Bacalaureat poate fi văzută drept o “dedicaţie” atât pentru universităţile private, supranumite „fabrici de diplome”, cât şi pentru cele de stat.

În marile centre de învăţământ superior din ţară, numărul locurilor bugetate este similar celor cu taxă, care se reflectă adesea în casele, terenurile şi maşinile din declaraţia de venit a rectorilor universitari.

Prevederi legale ambigue

Academia de Studii Economice (ASE) Bucureşti, spre exemplu, a scos recent la concurs 2.826 de locuri bugetate şi 2.714 cu taxă, fiecare a câte 3.000 de lei pe an. Cu o concurenţă-record înregistrată anul trecut, nu e de mirare că Pavel Năstase se află în topul celor mai avuţi rectori.

O sumă similară vor trebui să scoată din buzunar şi studenţii care aleg să ocupe unul dintre cele 4.000 de locuri cu taxă puse la bătaie de către Universitatea din Bucureşti, cu 400 mai puţine decât locurile de stat.

Legea Educaţiei are câteva precizări vagi legate de proporţia locurilor taxă-buget, spun surse din ministerul Educaţiei, astfel că mai marii universităţilor sunt liberi să treacă pe hârtie câte locuri cu plată doresc.

„Până în 2008-2009, locurile cu taxă erau vizibil mai multe decât la buget, însă modul de organizare a Bacului a reglat lucrurile: sunt mult mai puţini studenţi care aleg să înveţe la taxă”, explică unul dintre experţii educaţionali din minister.

Potrivit acestuia, deşi nu există un număr limită de locuri cu taxă care pot fi scoase la concurs, cazurile care bat la ochi sunt verificate la sânge. „Condiţia de bază este să aibă capacitate de şcolarizare. Dacă cineva anunţă câte mii de locuri cu plată, dar nu are spaţii sau dascăli, e nu e în regulă”, explică specialistul.

Acesta recunoaşte însă că, acolo studenţii sunt dispuşi să plătească, şi rectorii trăiesc în huzur: “Se consideră venituri din surse proprii şi, teoretic, sunt investite în salarii, în dotări etc. Normal, şi rectorul e liber să se premieze pentru că şi-a atins targetul”.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/admitere-facultate-2013-cele-mai-bune-universitati-1046744.html

ADMITERE FACULTATE 2013. Secretele celor patru universităţi de top din România

ADMITERE FACULTATE 2013. „Studentul nostru, stăpânul nostru” este deviza care a propulsat patru instituții de învățământ superior în cel mai râvnit clasament academic.

ADMITERE FACULTATE 2013

Mediul universitar din România a înregistrat un succes notabil, când nu una, ci patru universităţi de la noi au fost prezente, anul acesta, în topul QS World University Rankings, un clasament anual al celor mai bune 700 de universităţi din lume, realizat de profesori şi cercetători de talie mondială.

Universitatea Bucureşti, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea „Al. Ioan Cuza” din Iaşi şi Universitatea de Vest din Timişoara s-au clasat, în ierarhia aferentă anului 2012, între locurile 601 şi 700.

Rectorii ţin cârma instituţiilor de succes

Ce-i drept, în fruntea listei s-au aflat „titani” precum Harvard, Massachusetts Institute of Technology (MIT) din SUA ori Cambridge (Marea Britanie).

Toate universităţile pre – zente în clasament au fost jurizate însă în funcţie de aceleaşi criterii: reputaţia academică, citările pe facultăţi, proporţia studenţilor internaţionali etc. Dincolo de această victorie, rectorii se mândresc cu faptul că instituţiile păstorite de ei sunt primele opţiuni ale puţinilor elevi care aleg să urmeze o facultate.

O adevărată performanţă, ţinând cont că doar 18% din tinerii cu vârste între 30 şi 34 de ani au studii universitare, potrivit unui studiu realizat, în 2011, de Alianţa Naţională a Organi zaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR).

„Până la urmă, funcţionăm ca nişte companii care prestează servicii de educaţie şi depinde de noi să ştim cum să atragem clienţii. Tinerii din ziua de azi nu se mulţumesc doar cu diploma de licenţă. Le oferim burse în străinătate, aducem profesori din afară care să le predea”, explică Marilen Pirtea, rectorul Universităţii de Vest din Timişoara.

Iar cea mai eficientă modalitate de a-şi adapta oferta educaţională în funcţie de aşteptările studenţilor sunt eseurile motivaţionale prezentate de aceştia la admitere.

„Este musai să ţinem cont de cerinţele lor din eseuri, fiindcă nu putem rămâne cantonaţi în stilul vechi de predare, trebuie să ne reinventăm în permanenţă”, punctează rectorul timişorean, singurul din ţară care a introdus o linie telefonică de sesizare a cazurilor de mită, corupţie şi plagiat din instituţie.

De departe cel mai important factor în construcţia unui brand puternic de universitate sunt dascălii, crede Ioan Aurel Pop, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj. „Unul dintre secretele menţinerii în acest top se referă la seriozitatea profesorilor noştri, cu publicaţii la nivel naţional şi internaţional”, crede rectorul.

Vasile Işan, rectorul universităţii „Al.Ioan-Cuza” din Iaşi este însă mai pragmatic: „Până nu ajungem în top 500 mondial, nu putem vorbi despre o reţetă de succes. Nici Bucureştiul nu e Londra, nici Iaşiul nu e Oxfordul”.

Universitatea Bucureşti, în top 200 mondial

Pe de altă parte, în clasamentele pe 2013, Universitatea Bucureşti (UB) figurează ca fiind printre primele 200 din lume la două specializări- Limbi Moderne şi, respectiv, Media şi Comunicare. UB se află pe un loc situat între 151 şi 200. Secretul? Facilitarea accesului studenţilor la programe internaţionale, dar şi investiţia în cercetare.

„Mobilităţile în timpul studiilor la centre universitare din Europa sunt o experienţă care aduce multe beneficii pentru orice student, de aceea internaţionalizarea este o prioritate pentru Universitatea din Bucureşti. În plus, activitatea de cercetare a Universităţii din Bucureşti a fost întotdeauna la standarde extrem de ridicate. În domeniul Ştiinţelor Naturii, de exemplu, la Facultatea de Fizică, dar şi la Chimie, Biologie, suntem mereu clasaţi pe poziţii înalte în topurile mondiale”, explică reprezentanţii UB.

http://jurnalul.ro/stiri/observator/facultatea-de-stiinte-sociale-a-fost-ingropata-647743.html

Facultatea de Ştiinţe Sociale a fost “îngropată”

Corpul de Control al Ministerului Educaţiei verifică modul prin care a fost desfiinţată facultatea din Craiova

Facultatea de Ştiinţe Sociale din cadrul Universităţii din Craiova a fost pusă pe butuci. Rectorul Dan Claudiu Dănişor a decis să transfere programele de studii de la Ştiinţe Sociale către alte facultăţi după bunul său plac, ceea ce i-a făcut atât pe studenţi, cât şi pe profesori să protesteze împotriva sa şi a Senatului Universităţii. Mai mult, specializările Filosofie, Sociologie, Asistenţă Socială şi Ştiinţe Politice au trecut în subordinea Facultăţii de Drept, acolo unde Dănişor fusese decan. Această mutare le-a dat de gândit profesorilor, care cred că rectorul Dănişor ar vrea să-şi facă propria universitate. “Peste trei ani, aceasta se va desprinde de Universitatea din Craiova şi va lua naştere Universitatea de Drept şi Ştiinţe Sociale. Aşa s-a întâmplat şi cu Universitatea de Farmacie”.

Într-un memoriu adresat ministrului Educaţiei, Remus Pricopie, profesorii susţin că argumentele folosite pentru desfiinţare facultăţii nu sunt valide, iar procedurile folosite nu sunt conforme cu Legea Educaţiei şi cu Carta Universităţii. Potrivit unor surse din cadrul ministerului, Remus Pricopie şi-a trimis corpul de control la Craiova pentru a verifica modul prin care rectorul Dănişor a pus pe butuci Facultatea de Ştiinţe Sociale. Totodată, vor fi luate la puricat şi investiţiile făcute în noul sediu al Facultăţii de Drept, în care s-au pompat aproape 15 milioane euro, o mare parte din bani fiind alocaţi de Uniunea Europeană. Numai dotările şi mobilierul au costat în jur de 800.000 euro.

1 aprilie

Pe holurile universităţii se vorbea pe la colţuri despre desfiinţarea Facultăţii de Ştiinţe Sociale. Toţi credeau că rectorul Dănişor e pus pe farse. Numai că a fost o zi cu ghinion pentru învăţământul craiovean. Unul dintre profesori, care a dorit să-şi păstreze anonimatul, a povestit cum a fost distrusă o facultate cu 1.400 de studenţi: “Pe 1 aprilie, la şedinţa de Senat, cu 1 minut înainte de terminarea acesteia, rectorul a propus desfiinţarea facultăţii. A forţat senatorii să voteze. A fost o mârşăvie din partea lui. E o mizerie de nedescris ceea ce se întâmplă acum la Craiova”. Alţi membri ai senatului au declarat că desfiinţarea facultăţii nu se afla pe ordinea de zi a Şedinţei Senatului Universităţii şi nici restructurarea sau desfiinţarea vreunei specializări. “Consiliul de administraţie nu a emis către Senat nici un act prin care să se propună restrucurarea sau desfiinţarea unor specializări, întrucât la ultima şedinţă nu a fost făcută nici o referire la acest aspect.” De atunci profesorii protestatari se tem că vor rămâne fără locuri de muncă.

Proiect controversat

Afacerile în care a fost implicată Universitatea din Craiova au fost mereu în atenţia opiniei publice datorită sumelor colosale care se învârt în jurul acesteia. Numai pentru construirea noului sediu al Facultăţii de Drept s-au cheltuit în jur de 15 milioane euro, bani proveniţi de la UE. Managerul proiectului şi responsabilul cu cheltuirea banilor a fost rectorul Dănişor. Potrivit unor surse, rectorul trebuie să justifice cheltuielile neeligibile în valoare de câteva milioane de lei efectuate în cadrul acestui proiect.

Rectorul Universităţii din Craiova, Dan Claudiu Dănişor, este acuzat de profesori că a distrus Facultatea de Ştiinţe Sociale

http://www.gandul.info/stiri/250-de-cadre-didactice-din-bucuresti-si-30-de-studenti-se-perfectioneaza-dupa-metoda-finlandeza-11121727

250 de cadre didactice din Bucureşti şi 30 de studenţi se perfecţionează după metoda finlandeză

Modelul de educaţie finlandez, unul dintre cele mai bune din lume, reprezintă o sursă de inspiraţie pentru 150 de educatoare, 100 de învăţători, precum şi pentru 30 de studenţi din Bucureşti.

În aprilie, Primăria Sectorului 6, prin Administraţia Şcolilor Sector 6, împreună cu Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti – Sector 6 şi Asociaţia Centrul Creştin Bucureşti, au lansat un proiect privind „Pregătirea şi perfecţionarea cadrelor din învăţământul şcolar şi preşcolar din Sectorul 6 ”- proiect de formare profesională a cadrelor din învăţământ conform modelului finlandez.

Proiectul se desfăşoară până la sfârşitul anului şi are ca scop optimizarea metodelor de predare în sistemul de învăţământ public românesc având la bază metodologia şi ideologia învăţământului finlandez.

„Acest proiect a apărut în urma vizitei unei echipe din sectorul 6, în frunte cu mine, în Finlanda, unde am văzut grădiniţe, şcoli, licee, dar şi universităţi. La întoarcere am vorbit cu domnul primar şi am zis că ar fi bine să facem o formare pe metode, procedee folosite în învăţământul finlandez, având în vedere ideea că acest învăţământ ocupă primele locuri din Europa. Tot acest proiect este făcut de mine şi finanţat de Consiliul Local Sector 6. În el sunt implicate 150 de educatoare, 100 de învăţătoare şi 30 de studenţi de ai mei de la Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei din Universtitatea ‘Dimitrie Cantemir’”, a declarat pentru gândul Conona Petrescu, inspector şcolar sector 6.

De la începerea proiectului, în aprilie, şi pînă la finalul anului, cele 250 de cadre didactice şi 30 de studenţi participă câte o săptămână pe lună la cursuri gratuite susţinute de formatori din Finlanda. „Ei desfăşoară activităţi cu aceste cadrele didactice ale noastre din sector pe metode, procedee. Nu se face teorie, ci foarte multă aplicaţie”, adaugă ea. Cursurile se desfăşoară la Şcoala Finlandeză din Capitală, unde părinţii plătesc câte 10.000 pe an pentru ca copiii lor să înveţe carte românească după metode finlandeze.

Inspectorul şcolar Conona Petrecu punctează modul de abordare total diferit al sistemului de educaţie finlandez. „Ei merg foarte mult pe activităţi participative. Esenţialul în ce mi-am dat eu seama, mergând pe filiera aceasta de la învăţământul preşcolar până la universitate, este formarea iniţială a cadrelor didactice. Sunt extraordinar de bine pregătiţi, ancoraţi în realitate, iar curricula este foarte bine ancorată în cerinţele societăţii. Când am văzut cât de normal este ceea ce se întâmplă în Finlanda faţă de ce este la noi, am dorit să mergem la diseminarea acestor metode şi procedee raportate la curricula noastră. Curricula românească este total diferită. Toată lumea trebuie să ajungă la un nivel acolo. Excelenţele sunt şi ele prezente acolo, dar la o altă manieră. Într-adevăr acolo esenţa este pe competenţă nu numai la parte de teorie. Ei sunt puşi în situaţii practice, astfel că copiii lor vin cu drag la şcoală”, mai spune inspectorul.

http://www.puterea.ro/social/noua-generatie-de-ingineri-a-marsaluit-prin-centrul-capitalei-galerie-foto-75062.html

Noua generaţie de ingineri a mărşăluit prin centrul Capitalei. GALERIE FOTO!

Noua generaţie de ingineri produsă de Politehnica Bucureşti a mărşăluit, sâmbătă, pe străzile Capitalei. Doar aproximativ 50% din studenţii înscrişi în anul întâi de facultate în 2010 au reuşit să-şi dobândească diploma de inginer în promoţia 2013.

Aproximativ 2.500 de absolvenţi ai Universităţii Politehnica din Bucureşti (UPB), promoţia 2013, şi-au primit diplomele de ingineri în cadrul unei festivităţi desfăşurate la Sala Palatului.

Noua generaţie de ingineri a pornit, după festivitate, într-un marş prin Capitală, până în Piaţa Universităţii. În fruntea marşului studenţesc s-a aflat preşedintele Senatului UPB, fostul ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu. “Nicăieri în România nu există cercetare fără inginerie. Vă asigurăm de dragostea noastră şi de tot respectul. Obligaţiile noastre nu se termină aici, vă aşteptăm la programele masterale, apoi la ciclul doctorand. Voi sunteţi viitorul acestei ţări, iar viitorul vostru este în această ţară”, li s-a adresat Andronescu absolvenţilor UPB.

Prezent la festivitatea de absolvire, ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică, Mihnea Costoiu, a amintit faptul că numărul celor care au terminat anul acesta Politehnica reprezintă jumătate din totalul celor ce au fost înscrişi în anul I de facultate.

”În urmă cu patru ani, eraţi 4.700. Atâţia aţi intrat pe băncile Politehnicii. Anul acesta sunteţi mai puţini. (…) Sunteţi la început, nu la final. Este important, după toată această şcoală, să înţelegem ce facem şi ce distingem în jurul nostru. (…) Implicaţi-vă! La fel de important ca şi implicarea este să învăţaţi permanent. Nu vă opriţi niciodată să visaţi, pentru că viitorul este al celor care cred în puterea viselor lor”, le-a transmis Costoiu tinerilor ingineri.

Universitatea Politehnica a avut anul acesta cinci absolvenţi care au terminat cu media 10.

http://www.ziare.com/europa/moldova/studentii-moldoveni-ar-putea-studia-in-romania-numai-jumatate-de-an-1246162

Studentii moldoveni ar putea invata in Romania numai jumatate de an

Premierul moldovean Iurie Leanca propune ca tinerii din Republica Moldova sa studieze in Romania doar jumatate de an, dupa care sa revina in tara.
Propunerea a fost discutata saptamana aceasta cu Victor Ponta, in cadrul unei intrevederi la Bucuresti, informeaza Unimedia.
„Guvernul roman ne ofera burse, dar cu anumite efecte negative pentru Republica Moldova. Majoritatea celor care pleaca la studii in Romania nu se mai intorc in tara. I-am propus prim-ministrului Victor Ponta Programul Erasmus. Reactia acestuia a fost pozitiva”, a declarat Iurie Leanca.
Erasmus Mundus este un program universitar european construit pentru a permite schimbul de studenti intre tarile comunitare si prevede formarea educationala la scara internationala.
Pentru anul de studii 2013-2014, Guvernul roman a oferit 5.500 de burse pentru cetatenii Republicii Moldova. Acestia vor invata in Romania de la 2 la 6 ani, in functie de ciclul universitar, facultate si specializare.